Partidul Socialiştilor (de stânga, prorus) a adunat 1,5 milioane de semnături pentru trecerea la forma prezidenţială de guvernare, a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute preşedintele prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune rusesc NTV, potrivit portalului Agora.md, transmite şi agerpres.
În acelaşi context, el a precizat că procesul de colectare a semnăturilor s-a încheiat la 1 mai, conform IPN.
Citeşte şi: Cutremur într-o mină din Polonia. Doi oameni au murit, alţi trei sunt dispăruţi
În următoarele săptămâni – a afirmat Dodon – socialiştii vor pregăti modificarea legislaţiei şi îşi vor prezenta iniţiativa de trecere de la republica parlamentară la cea prezidenţială în legislativ.
Potrivit IPN, pentru înregistrarea iniţiativei legislative de modificare a Constituţiei sunt necesare cel puţin 34 de semnături ale deputaţilor.
‘Noi avem 24 de deputaţi (grupul socialiştilor din parlament), vedem dacă mai găsim 10 şi, dacă îi identificăm, procedura va fi lansată la Curtea Constituţională, care durează şase luni. Dacă nu, vom merge cu această idee la alegerile parlamentare şi acolo suntem obligaţi să câştigăm’, a declarat Dodon.
Republica Moldova a devenit republică parlamentară în 2000, preşedintele având o funcţie mai mult reprezentativă.
În 2016, când devenise clar la Chişinău că reprezentantul socialiştilor Igor Dodon are cele mai mari şanse de câştig, majoritatea parlamentară (proeuropeană) a introdus în legislaţie o serie de amendamente, conform presei moldovene. În ziua inaugurării lui Igor Dodon, la 23 decembrie 2016, au intrat în vigoare modificările ce reduc competenţele preşedintelui în domeniul securităţii de stat, inclusiv în privinţa formării Consiliului Suprem de Securitate. De asemenea, deputaţii au scos Serviciul Informaţii şi Securitate (SIS) de sub controlul preşedintelui.
Citeşte şi: Aleasa lui Trump ar fi vrut să renunţe la conducerea CIA
În acelaşi timp, preşedintelui i-a fost menţinut statutul de comandant suprem al forţelor armate şi unele prerogative în domeniul apărării, deoarece acestea sunt consfinţite în Constituţie şi nu pot fi modificate de o simplă majoritate parlamentară.
De la preluarea mandatului, Igor Dodon a încercat în repetate rânduri să blocheze deciziile majorităţii parlamentare, dar fără prea mult succes, din cauza competenţelor reduse prin lege. Printre principalele subiecte controversate figurează şi politica externă: Dodon insistă pe apropierea de Rusia, în timp ce majoritatea parlamentară şi guvernul înclină spre Uniunea Europeană şi Occident, potrivit presei de peste Prut.
