Franţa şi Germania intenţionează să prezinte în iunie o foaie de parcurs comună pentru reformele într-o Uniune Europeană post-Brexit, dar lista cu divergenţele dintre cele două ţări este în creştere, în pofida eforturilor Franţei, care şi-a redus deficitul, comentează marţi France Presse, potrivit agerpres.
Preşedintele francez Emmanuel Macron vrea o integrare mai aprofundată între cele 19 ţări din zona euro: dotarea acestui subgrup al UE cu un buget şi venituri fiscale specifice. Şeful statului francez invocase la un moment dat ideea unui ‘parlament al zonei euro’ şi pe cea a unui ‘ministru de finanţe’. Dar, de câteva luni, Parisul nu le mai menţionează, din cauza opoziţiei partenerilor săi, inclusiv a Germaniei. El doreşte de asemenea o convergenţă a cotelor de impozitare aplicate companiilor din ţările europene. În fine, Parisul doreşte o reformă a mecanismului european de stabilitate care ajută ţările din zona euro aflate în mare dificultate.
Citeşte şi: Mare opozant al lui Trump, acuzat că îşi bătea iubitele!Procurorul statului New York şi-a dat demisia
Germania, în schimb, consideră că trebuie să se acorde prioritate ‘eforturilor naţionale’ pentru respectarea pactului de stabilitate (deficit de 3%, deficit structural de 1%, o datorie mai mică de 60% din PIB) şi se teme că propunerile franceze duc la punerea în comun a datoriilor din zona euro şi la o creştere excesivă a contribuţiei germane la bugetul UE. Ea are sprijinul a opt ţări din nordul Europei, cu Olanda în frunte, care se opun în mod deschis proiectului francez. Olanda, Luxemburg şi Irlanda, campioni ai avantajelor fiscale, se opun, de asemenea, unei armonizări fiscale.
Totodată, cancelarul german Angela Merkel se opune creării unui fond european de garantare bancară a depozitelor private, cel puţin pentru moment. Berlinul doreşte în schimb ca ‘băncile din toate ţările din zona euro, în principal în Italia şi în Grecia, să fie asanate la nivel naţional înainte de a lua în considerare o garanţie europeană comună’, aceasta în timp ce Parisul pledează pentru o gestionare comună a băncilor falimentare cât mai repede posibil.
Citeşte şi: Două trenuri s-au ciocnit în Bavaria; doi morţi şi 14 răniţi
Germania tocmai a prezentat un proiect de buget de austeritate, care reduce investiţiile publice începând cu 2020, cu o pondere din PIB alocată apărării sub 1,3%, în timp ce Franţa prevede să dedice 2% din PIB-ul său apărării pentru a compensa o dezangajare americană în cadrul NATO. Germania se opune şi iniţiativei franceze de a lega rambursarea datoriei de creşterea economică.
În faţa ameninţărilor americane cu impunerea de taxe vamale la oţelul şi aluminiul din Europa, Franţa şi Germania au puncte de vedere diferite cu privire la eventualul răspuns. Parisul doreşte să rămână ferm pe poziţii, dar Berlinul, care are cel mai mult de pierdut într-un război comercial cu Statele Unite, este gata să accepte concesii la alte produse, aşa cum cere Donald Trump, şi să renegocieze ‘pachetul’ din 1994 cu privire la comerţul între SUA şi Europa. În acest context, Franţa se teme că exporturile sale agricole vor fi penalizate.
Citeşte şi: Un elicopter militar rusesc s-a prăbuşit în estul Siriei, piloţii au murit
Totodată, Franţa doreşte impozitarea GAFA (Google, Apple, Facebook, Amazon) pe cifra de afaceri, dar noul ministru economiei german, Olaf Scholz, păstrează acum tăcerea în această privinţă.
În acelaşi timp, Angela Merkel continuă să pledeze pentru o solidaritate europeană în privinţa afluxului de migranţi printr-o repartizare a refugiaţilor între statele membre, dar Franţa este reticentă şi nu vorbeşte despre ‘cote’. Comisia şi-a stabilit obiectivul de a ajunge la un acord privind o politică durabilă în domeniul migraţiei la summitul european din 28 şi 29 iunie.
În februarie, sub influenţa deputaţilor germani din Uniunea Creştin-Democrată /CDU/ şi Uniunea Creştin-Socială /CSU/, blocul conservator al Angelei Merkel, Parlamentul European a respins propunerea franceză de a crea liste transnaţionale pentru următoarele alegeri europene din 2019. aminteşte AFP.
