Adunarea Generală a ONU a adoptat, la 27 aprilie 2017, Rezoluția 71/284, prin care a stabilit faptul că la data de 21 aprilie să fie marcată Ziua mondială a creativității și inovației, potrivit http://www.un.org.

Este marcată la șase zile de la data nașterii celui mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia, Leonardo da Vinci (15 aprilie 1452) și cu o zi înaintea Zilei Planetei Pământ. În acest fel, ONU dorește să sublinieze faptul că un viitor sustenabil pentru planetă poate fi obținut în special printr-o abordare științifică, economică și culturală care este, în permanență, creativă și inovatoare.

Citește și: Șapte destinații turistice din R. Moldova, incluse în competiția „Destinația Anului 2024” din România

Prin termenul de “creativitate”, ONU nu se referă doar la cea artistică, la fel cum nici “inovarea” nu este limitată la tehnologie. Înțelegerea acestor termeni este una amplă și cuprinzătoare, incluzând idei și metode originale de a rezolva și depăși dificultăți de natură economică sau socială, precum și de a eficientiza procesul de dezvoltare durabilă, arată www.un.org. Ziua mondială a creativității și inovației le este dedicată, în egală măsură, creatorilor de artă și antreprenorilor.

Prin intermediul Zilei mondiale a creativității și inovației, ONU aduce în prim-plan economia creativă care, pe lângă beneficii economice incontestabile, naște valori nemateriale și contribuie la dezvoltarea durabilă. Printre industriile creative se numără: arhitectura, meșteșugurile, moda, muzica, filmul, publicitatea, cercetarea, televiziunea și radioul. Produsele realizate în cadrul domeniilor economiei creative reprezintă o sursă de identitate culturală, facilitând, totodată, incluziunea socială, dialogul și cooperarea între indivizi și popoare.

În 2013, a fost publicat raportul ONU asupra economiei creative, intitulat “Extinderea căilor locale de dezvoltare” (“Widening Local Development Pathways”) și realizat de UNESCO împreună cu Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Din paginile acestuia reiese faptul că atât creativitatea, cât și inovația, fie la nivel individual, fie la nivel colectiv, se numără printre principalele resurse ale națiunilor în secolul al XXI-lea, fiind considerate “adevărata bogăție a popoarelor”.

ONU subliniază și importanța culturii și audiovizualului, unde, din nou, creativitatea joacă un rol decisiv. Aceste domenii nu doar că au potențialul de a crea locuri de muncă și de a produce profit, dar au și meritul de a îmbunătăți dialogul și înțelegerea între națiuni, după cum reiese din documentul ”Globalizarea și interdependența: cultura și dezvoltarea durabilă”, publicat de ONU la 31 iulie 2014 și care poate fi accesat la adresa electronică http://undocs.org/A/69/216.