Salvarea planetei poate veni de la această descoperire: China și Marea Britanie au realizat un material ce poate capta gaze cu efect de seră
Un nou tip de material poros a fost creat de oameni de știință din Marea Britanie și China. Acest material are o structură moleculară unică, care poate capta dioxidul de carbon și alte gaze cu efect de seră.
Acesta este realizat în două etape, în care blocurile de construcție prismatice triunghiulare sunt asamblate în cuști tetraedrice mai mari, fiind primul material de acest tip. Materialul are molecule polare care atrag gazele cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon, potrivit stiripesurse.ro.
De asemenea, este stabil în apă, ceea ce îl face potrivit pentru captarea industrială a carbonului. Marc Little, cercetător în domeniul materialelor la Universitatea Heriot-Watt, descrie această descoperire ca fiind interesantă și vitală pentru abordarea provocărilor societale.
Ce a demonstrat materialul în cadrul experimentelor de laborator
În cadrul experimentelor de laborator, materialul a demonstrat o absorbție ridicată a hexafluorurii de sulf, un gaz cu efect de seră puternic, cu o durată lungă de viață în atmosferă.
În timp ce dioxidul de carbon rămâne în atmosferă timp de 5-200 de ani, hexafluorura de sulf poate persista între 800 și 3.200 de ani și are un potențial de încălzire globală mult mai mare decât CO2. Pentru a combate schimbările climatice, este esențial să se elimine din atmosferă cantități mari de gaze cu efect de seră.
Strategiile actuale de eliminare a carbonului, în mare parte bazate pe natură, nu sunt suficiente, ceea ce a determinat dezvoltarea de noi tehnologii, cum ar fi captarea directă a aerului cu ajutorul materialelor poroase.
Citește și: STUDIU/ În Republica Moldova, cel mai mult migrează persoanele de la 25 la 34 de ani. Ce spun experții
Oamenii de știință lucrează pentru a îmbunătăți aceste tehnologii pentru a fi mai eficiente și a economisi energie, cu speranța că acest nou material poros ar putea fi o soluție promițătoare. Procesul de creare a unor astfel de materiale implică autoasamblarea supramoleculară, care formează structuri complicate din blocuri de bază, scrie incredibilia.ro.
Această metodă necesită ajustări precise, deoarece moleculele complexe pot fi dificil de sintetizat, ceea ce duce la încurcături. Utilizând simulări pentru a prezice interacțiunile moleculare, cercetătorii au reușit să dezvolte acest material poros inovator, care a fost publicat în Nature Synthesis.
