Aproximativ 40 de primari din Catalonia sunt convocaţi începând de marţi de justiţie pentru a da explicaţii cu privire la participarea lor la organizarea referendumului de autodeterminare interzis, programat pe 1 octombrie, iar confiscarea unor materiale electorale continuă, au declarat surse concordante pentru AFP.
Aceste convocări, dintre care primele trei marţi, au fost făcute publice de către Asociaţia municipalităţilor pentru independenţă (AMI).
Garda Civilă a confiscat duminică 1,3 milioane de prospecte şi alte pliante publicitare în legătură cu referendumul pe care Guvernul separatist catalan a decis să îl organizeze cu orice preţ, în pofida interzicerii acestuia de către Curtea Constituţională şi a disensiunilor pe care le creează în societatea catalană.
Luni, Garda Civilă a anunţat că a găsit 113.000 de afişe de propagandă cu logoul Generalitat – Executivul Cataloniei.
Lista primarilor convocaţi – publicată de AMI pe site – anunţa luni seara 37 de convocări.
Primii trei edili sunt convocaţi între orele locale 10.00-12.00 (11.00-13.00, ora României) la parchete provinciale.
”Eu nu sunt un infractor (…) Îmi asum, în numele meu, ca oamenii din municipaltităţile noastre să poată să voteze”, declara sâmbătă, în mod public, unul dintre aceşti primari, Marc Solsona, din orăşelul Mollerussa – cu 15.000 de locuitori -, situat la 140 de kilometri vest de Barcelona, în provincia Lerida, convocat la prânz.
În pofida faptului că cinci dintre cele zece cele mai mari oraşe catalane preferă să nu se implice în referendum, peste două treimi din cei 948 de primari s-au angajat să-şi deschidă localurile municopale votului, pe 1 octombrie, organizat de Executivul separatist.
Parchetul General al Spaniei a dispus pe 13 septembrie ca procurorii să-i citeze să compară pe primarii pregătiţi să coopereze la ”organizarea scrutinului ilegal”, pentru a-i inculpa. Dacă nu răspund citaţiilor, ei pot fi arestaţi.
Separatiştii deţin majoritatea mandatelor în Parlamentul regional din septembrie 2015.
Însă societatea catalană este foarte împărţită pe tema independenţei, potrivit sondajelor.
În alegerile regionale din 2016, separatiştii au obţinut 47,6% din sufragii, iar tabăra care susţine rămânerea în Spania 51,28%.
În schimb, peste 70% dintre catalani doresc să se poată exprima printr-un referendum legal, potrivit sondajelor.
