Solstițiul de vară 2024: Ziua cea mai lungă din an stabilește un record deosebit
Solstițiul de vară 2024 va avea loc joi, 20 iunie, și va fi cel mai devreme solstițiu din ultimii 228 de ani. În următoarele decenii, solstițiul se va produce tot mai des pe 20 iunie, și nu doar în 21, cum suntem obișnuiți. Până acum 30-40 de ani era ceva normal ca „ziua cea mai lungă” să fie pe 22 iunie.
În ziua de 20 iunie 2024 se produce solstițiul de vară, la ora 23.51. În 2028 va mai fi solstițiul pe data de 20 iunie, în rest va fi pe 21 iunie în acest deceniu. După 2030 vor fi mai deși anii în care solstițiul va fi pe 20 iunie. Data de 22 iunie nu revine prea curând în calendarul solstițial, potrivit ziarulnational.md.
Citește și : Reţeaua de socializare X autorizează de acum în mod oficial conţinuturile pornografice
Acum câteva decenii se mai întâmpla ca solstițiul de vară să fie și pe 22 iunie (ultimele exemple fiind 1983, 1987 și 1991). În cei zece ani dintre 1950 și 1959, solstițiul de vară a picat în cinci ani pe data de 22 iunie.
Joi este cea mai lungă zi din an. Durata zilei este de 15h 32m, cea a nopţii fiind de numai 8h 28m.
Pe 22 iunie, la ora 4:08, se produce faza de Lună Plină. Americanii numesc Strawberry Moon această primă Lună Plină de Vară, fiindcă era cea mai bună perioadă pentru a culege căpșunile în America de Nord. Această primă Lună plină de vară mai este numită Hot Moon, Hatching Moon sau Birth Moon.
Cele mai faimoase festivități legate de solstițiul de vară sunt cele de la marele monument megalitic de la Stonehenge, unde se bănuiește că se țineau mari ritualuri în această perioadă a verii și acum câteva milenii. Uriașele pietre au fost aranjate într-un fel special și Soarele era celebrat acolo în câteva momente cheie din an de către populațiile zonei.
Se țin multe festivaluri în lume în această perioadă, de la carnavalul de lângă piramida de la Chichén Itzá (Mexic), până la petrecerile cu flori și focuri din Suedia și Letonia.
Una dintre cele mai cunoscute sărbători europene legate de solstițiul de vară este Midsommar, sărbătoare suedeză extrem de importantă în regatul nordic. „Sărbătoarea suedeză de Midsommar este considerată ca fiind cea mai importantă sărbătoare a anului, împărțind primul loc cu Sărbătoarea de Crăciun (Julen). La fel ca în tradiția poporului român, Sărbătorii de Midsommar i se atribuie forțe supranaturale, o noapte în care forțe benefice nedefinite își fac simțită prezența la modul subtil”, scrie Carmen Ambervill Wiberg, într-un studiu comparativ legat de solstițiul de vară și de sărbătoarea românească a Sânzienelor și cea suedeză: Midsommar.
O componentă primordială și de nelipsit de la Sărbătoarea de Midsommar este stâlpul de Midsommar (Midsommarstången) în jurul căruia se dansează. Dansul se aseamănă cu hora românească în care participanții, ținându-se de mână, formează un cerc în jurul stâlpului de Midsommar.
Conform istoricului Mai Fossenius ideea stâlpului de Midsommar a fost direct inspirată de o tradiție germană și preluată în tradiția Sărbătorii de la mijlocul verii, începând cu secolul al XIV-lea. Acest stâlp este de obicei confecționat din lemn conform tradiției și ar trebui să măsoare puțin peste 20 de metri. Odată cu trecerea timpului s-a scurtat și lungimea stâlpului de Midsommar.
În calendarul românesc, prin excelență solar, sărbătorile de mare importanță creștină se plasează în preajma echinocțiilor și solstițiilor. De exemplu, solstițiul de iarnă este în apropierea Crăciunului, iar cel de vară, aproape de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (care este pe 24 iunie, când sunt și Sânzienele (Drăgaica).
Citește și : CA obține câștig de cauză față de Cinema 1 privind insuficiența de programe locale
De menționat că în tradiția românească sunt mult mai puține credințe și superstiții legate strict de solstițiul de vară, dar sunt foarte multe legate de Sânziene (ziua de 24 iunie).
Solstițiile de iarnă și de vară marchează zilele cele mai scurte și cele mai lungi din an, inspirând ritualuri și manifestări de venerație în lumea întreagă. Solstițiul de iarnă simbolizează victoria luminii asupra întunericului, sfârșitul unui ciclu și începutul unui ciclu nou, marcat de lumină și dezvoltare. Solstițiul de vară simbolizează puterea Soarelui și frumusețea Pământului.
Ziua solstițiului de vară, când se credea că încetează cucul a cânta era numită „Amuțitul cucului”. Cucul indică primăvara astronomică, iar pentru români, cucul simboliza, în funcție de unde cântă, cum cântă și pe ce stă, fie sănătatea, norocul sau căsătoria, dar uneori și moartea.
