Hotărârea luată cu voturi de 8-1, scrisă de judecătorul-şef conservator John Roberts, a anulat decizia unei instanţe inferioare de anulare a legii din 1994, care afirma că legea este o încălcare a dreptului din al doilea amendament al Constituţiei SUA, de ”a păstra şi purta arme”.

Citește și: SUA suspendă livrările de sisteme Patriot către alte ţări, pentru a da prioritate Ucrainei

Legea a fost contestată de un bărbat din Texas care a fost supus unui ordin de restricţie pentru că şi-a agresat iubita într-o parcare şi ulterior a ameninţat-o că o va împuşca.

Curtea de Apel pentru al 5-lea Circuit al SUA din New Orleans a concluzionat că măsura nu a eşuat la testul strict al Curţii Supreme stabilit în 2022, care impunea ca legile privind armele să fie ”consecvente cu tradiţia istorică a naţiunii de reglementare a armelor de foc”, pentru a se conforma celui de-al doilea amendament.

Dar Roberts a scris că, de la înfiinţarea naţiunii, legile privind armele de foc au vizat persoanele care ameninţă cu vătămarea fizică a altora.

”Atunci când un ordin de restricţie conţine o constatare că o persoană reprezintă o ameninţare credibilă la adresa siguranţei fizice a unui partener intim, acelui individ i se poate interzice – în conformitate cu al doilea amendament – ​​să deţină arme de foc cât timp ordinul este în vigoare”, a scris Roberts.

Administraţia Biden a apărat legea ca fiind esenţială pentru protejarea siguranţei publice şi a victimelor abuzurilor, care sunt adesea femei.

”Nimeni care a fost abuzat nu ar trebui să-şi facă griji că agresorul lor va primi o armă. Ca urmare a hotărârii (de vineri), supravieţuitorii violenţei domestice şi familiile lor vor putea în continuare să se bazeze pe protecţii critice, aşa cum au făcut-o în ultimele trei decenii”, a spus Biden.

Judecătorul conservator Clarence Thomas, care a fost autorul hotărârii din 2022 într-un caz numit Asociaţia pentru puşcă şi pistol din statul New York împotriva Bruen, a fost singurul disident.

”Nici o singură reglementare istorică nu justifică statutul în discuţie”, a scris Thomas, adăugând că ”în interesul de a se asigura că guvernul poate reglementa un subset al societăţii, decizia (de vineri) pune în pericol drepturile celui de-al doilea amendament pentru multe altele”.

Cazul îl implica pe Zackey Rahimi, care a pledat vinovat în 2021 pentru deţinerea ilegală de arme, încălcând această lege, în timp ce era supus unui ordin de restricţie.

Poliţia a găsit un pistol şi o puşcă în timp ce percheziţionează reşedinţa lui Rahimi în legătură cu cel puţin cinci împuşcături, inclusiv folosirea unei puşti de tip asalt pentru a trage în casa unui bărbat căruia îi vânduse droguri.

Un judecător federal a respins contestaţia lui Rahimi la Al Doilea Amendament şi l-a condamnat la mai mult de şase ani de închisoare înainte ca procesul să treacă la Circuitul 5.

Încălcarea acestei legi era pedepsită cu până la 10 ani de închisoare în momentul punerii sub acuzare a lui Rahimi, dar de atunci a fost ridicată la 15 ani.

Susţinătorii controlului armelor au salutat decizia de vineri.

Într-o naţiune amar divizată în privinţa modului de abordare a violenţei cu armele de foc, inclusiv a împuşcăturilor frecvente în masă, Curtea Supremă a adoptat adesea o viziune extinsă asupra celui de-al doilea amendament.

A extins drepturile asupra armelor în hotărâri de referinţă în 2008 şi 2010, înainte de decizia Bruen din 2022, care a recunoscut dreptul constituţional de a purta o armă în public pentru autoapărare şi a înlăturat restricţiile statului New York privind purtarea de arme de mână ascunse.