De ce a lovit Ucraina regiunile Kursk și Belgorod, cele două ‘bijuterii’ rusești

Situația din Kursk și Belgorod este cu adevărat dificilă. Activitatea economică (aproape 3 milioane de locuitori, 1,5 în Belgorod și 1,1 în Kursk) este direct afectată. Din fericire pentru Kremlin, cel mai important centru de extracție a minereului de fier, Zhelesnogorsk (care literal înseamnă muntele de fier), este situat la nord, la îndemâna (cel puțin deocamdată) adversarului, potrivit stiripesurse.

Citește și: Kievul anunţă că vrea să oblige Moscova, prin ofensiva în Rusia, la negocieri ‘echitabile’

Însă restul zonei este afectat de ceea ce se întâmplă. Adică industria metalurgică, chimică și petrochimică. Și agricultura, având în vedere că această zonă este inima așa-numitelor pământuri negre, cele mai fertile suprafețe care cuprind cinci regiuni din centrul Rusiei. Doar Kursk și Belgorod singure asigură între 2 și 3% din produsul intern brut al Rusiei.

Centrala nucleară de la Kursk, cea care zilele acestea preocupă mult agenția atomică și diplomațiile lumii, este una dintre cele mai importante trei, furnizând două mii de megawați. Este situată în micul oraș Kurchatov, care poartă numele tatălui bombei atomice sovietice. Mult mai spre vest, și nu este clar dacă acum se află în mâini rusești sau ucrainene, se află stația de pompare și măsurare a gazoductului care aduce metanul în Europa din Siberia. Prin el trec 40 de milioane de metri cubi pe zi (3% din consumul UE) și continuă să funcționeze în mod regulat.

Regiunile, în special Kursk, sunt un nod fundamental pentru transportul feroviar și rutier, de la Moscova la Ucraina și Crimeea. Sunt zone care, în anii care au urmat prăbușirii Uniunii Sovietice, erau cunoscute a fi excelente rezervoare electorale pentru comuniști. În ultima vreme, la fel ca toată țara, de altfel, au devenit însa complet Putiniene.

Citește și: 278 de secții de votare vor fi deschise în străinătate