Un judecător ordonă suspendarea reţelei sociale X în Brazilia
Un judecător al Curţii Supreme din Brazilia a ordonat vineri suspendarea în Brazilia în termen 24 de ore a reţelei de socializare X, după o lungă dispută, provocând furia magnatului Elon Musk, comentează AFP.
“Libertatea de exprimare este fundamentul democraţiei şi, în Brazilia, un pseudo-judecător neales este pe cale de a o distruge din motive politice”, a scris proprietarul platformei pe X (ex-Twitter), potrivit stiripesurse.
Citește și: Kievul anunţă că vrea să oblige Moscova, prin ofensiva în Rusia, la negocieri ‘echitabile’
Acesta este cel mai recent episod din lupta dintre Alexandre de Moraes, judecător al Tribunalului federal suprem (STF) şi figură a luptei împotriva dezinformării în Brazilia, şi miliardarul american.
Intervine cu puţin mai mult de o lună înaintea alegerilor municipale care vor permite să se măsoare raportul de forţe dintre tabăra preşedintelui de stânga Luiz Inacio Lula da Silva şi dreapta, care a făcut din Elon Musk campionul său.
Miercuri seară, judecătorul Moraes i-a dat platformei 24 de ore pentru a numi un reprezentant legal în ţară, sub pedeapsa “suspendării imediate a activităţilor reţelei sociale”. X are în Brazilia 22 de milioane de abonaţi, potrivit estimării site-ului de specialitate DataReportal.
După respingerea de către reţeaua de socializare a ultimatumului, s-a decis “suspendarea imediată, completă şi integrală a funcţionării +X Brasil Internet LTDA+ pe teritoriul naţional”, potrivit hotărârii pronunţate de judecător.
Magistratul a ordonat Agenţiei Naţionale de Telecomunicaţii (Anatel) să “adopte toate măsurile necesare” pentru ca această suspendare să intre în vigoare în 24 de ore în cea mai mare ţară din America Latină.
El a cerut, de asemenea, giganţilor tehnologici Google şi Apple, precum şi furnizorilor de servicii de internet, “să introducă bariere tehnologice capabile să împiedice utilizarea aplicaţiei X” şi accesul la site-ul acesteia.
Moraes a ameninţat cu amenzi de 50.000 de reali (aproximativ 8.000 de euro) pe zi persoanele care recurg la “subterfugii tehnologice” pentru a ocoli blocajul, precum utilizarea reţelelor private virtuale (VPN).
Judecătorul a denunţat “încercarea” platformei X de a scăpa de “ordinea juridică şi puterea judiciară braziliană, pentru a instaura un climat de impunitate totală şi de +anarhie+ pe reţelele sociale braziliene, inclusiv în timpul alegerilor municipale din 2024”.
Într-un comunicat, Anatel a confirmat că a fost sesizată de Curtea Supremă, adăugând că va “pune în aplicare” deciziile sale.
Judecătorul Moraes a blocat recent şi conturile Starlink, un furnizor de acces la internet prin satelit deţinut de Elon Musk, pentru a recupera suma amenzilor neplătite de X.
Omul de afaceri şi-a intensificat atacurile împotriva lui Alexandre de Moraes în această săptămână, numindu-l “dictator”.
“Cine se crede?”, a reacţionat vineri preşedintele Lula, referindu-se la Elon Musk.
“Orice cetăţean din orice parte a lumii care are investiţii în Brazilia este supus Constituţiei şi legilor braziliene”, a declarat el la radioul local MaisPB.
Pe 17 august, Elon Musk a anunţat închiderea birourilor X din Brasilia, lăsând totuşi serviciul disponibil pentru utilizatorii brazilieni.
În numele luptei împotriva dezinformării, judecătorul a ordonat în ultimii ani blocarea conturilor unor figuri influente ale mişcării ultraconservatorilor brazilieni. Acest lucru s-a întâmplat în special după tentative ale unor susţinători ai fostului preşedinte de extremă dreapta Jair Bolsonaro (2019-2022), admirator al lui Elon Musk, de a discredita sistemul de vot electronic la alegerile câştigate de Luiz Inacio Lula da Silva în 2022.
Citește și: 278 de secții de votare vor fi deschise în străinătate
În aprilie, X a recunoscut că utilizatorii mai multor conturi blocate au reuşit să ocolească restricţiile.
Conturile în cauză aparţin unor personalităţi conservatoare precum senatorul Marcos do Val, un fost aliat al lui Bolsonaro, potrivit poliţiei federale.
Elon Musk face, de asemenea, în Brazilia obiectul unei anchete judiciare în afacerea “miliţiilor digitale”, suspectate că au utilizat bani publici pentru a orchestra campanii de dezinformare în favoarea lui Bolsonaro şi apropiaţilor săi.
