Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost primit marţi dimineaţa pentru prima oară de către Papa Francisc, o întâlnire puternic axată pe problema migranţilor, în contextul în care acest dosar ăi deşiră pe europeni, relatează AFP, potrivit news.ro.
Macron a zâmbit şi i-a strâns mâna Papei, la intrarea în biblioteca în care au discutat aproximativ o jumătate de oră. El a fost însoţit de soţia sa, Brigitte, care poartă un taior negru discret.
Emmanuel Macron et le pape François se quittent après un entretien d’une durée record de 57 minutes pic.twitter.com/nBS10kbs9p
— BFMTV (@BFMTV) June 26, 2018
Preşedintele francez i-a oferit Papei cadou o ediţie veche, în italiană, a “Journal d’un curé de campagne” al lui Georges Bernanos, un scriitor catolic fervent, pe care gazda sa îl apreciază mult.
Înainte de acest tête-à-tête, Emmanuel Macron a luat micul dejun împreună cu comunitatea laicilor catolici Sant’Egidio, foarte implicată în primirea migranţilor şi organizatoarea unor ”culoare umanitare” în trimiterea de refugiaţi sirieni în Europa, inclusiv în Franţa.
Această întâlnire cu o organizaţie foarte prezentă în sfera politică italiană ar putea reprezenta ocazia transmiterii unor mesaje noii puteri, care a declarat război ONG-urilor ce-şi poziţionează vapoarele în largul coastelor libiene.
Emmanuel Macron este la cuţite cu noul Guvern italian, mai ales cu ministrul de Interne Matteo Salvini, care îi denunţă frecvent aroganţa şi egoismul în dosarul migraţiei.
Papa îi interpelează cu regularitate pe liderii UE, pentru ca ei să respecte idealuri fundamentale precum ”solidaritatea”.
În privinţa migranţilor care sosesc în Europa, care trebuie să fie ”primiţi, susţinuţi şi integraţi” în limita capacităţilor fiecărei ţări, Papa a apreciat săptămâna trecută că este necesar ”să se investească inteligent, pentru a li se da de muncă şi o educaţie” în ţara lor de origine, şi anume africană.
El denunţă adesea ”populismele care prosperă în baza egoismului”, însă Francisc s-a abţinut până în prezent să comenteze anunţurile noului Guvern italian, aflat la putere de la 1 iunie.
LAICITATE FRANŢUZEASCĂ
Macron şi Francisc ar urma să nu rateze tema laicităţii franceze.
Într-un îndelungat discurs liric, pe care l-a susţinut la Conferinţa Episcopilor din Franţa (CEF) la începutul lui aprilie, Emmanuel Macron a spus că vrea ”să repare” ”legătura” dintre Biserica catlică şi Republica franceză, ”şifonată” prin adoptarea căsătoriei între persoane de acelaşi sex în 2013.
Acest discurs al preşedintelui a provocat critici din partea stângii şi Rassemblement National (RN, extremă dreapta), într-o ţară în care respectarea laicităţii a făcut obiectul nenumărator dezbateri, adesea de neînţeles în afara frontierelor ei.
Episcopatul francez a salutat, la rându său, un discurs refondator al relaţiilor între catolici şi Republică.
”În Franţa, laicitatea are o coloratură moştenită de la Lumini, mult prea puternică, ce construieşte un imaginar colectiv în care religiile sunt văzute ca o subcultură”, a deplâns Papa Francisc într-o carte de interviuri cu sociologul francez Dominique Wolton.
”Franţa ar trebui să spună că religiile fac la rândul lor parte din cultură”, pledează Papa.
Botezat la vârsta de 12 ani în religia catolică, un fost elev al unui colegiu iezuit în care şi-a cunoscut soţia, Brigitte – o fostă profesoară căsătorită la acea vreme – Emmanuel Macron se defineşte în prezent drept ”agnostic”.
De la creştinii din Orient la modificările climatice şi la ajutorul în vederea dezvoltării, sunt tot atâtea subiecte de discuţie între cei doi.
CANONIC DE ONOARE
Macron urma să profite de audienţa sa la Sfântul Scaun pentru a-l invita pe Papă în Franţa, în oraşul multicultural Marsilia, care i-ar fi drag. În prezent este ”avută în vedere” o vizită, potrivit preşedintelui CEF Georges Pontier, însă Franţa nu pare să se afle între priorităţile Papei argentinian.
Preşedintele francez se află totodată la Roma pentru a-şi prelua titlul de ”primul şi unicul canonic de onoare” al Catedralei Papei, o tradiţie care datează din secolul al XVII-lea, pe vremea regelui Henric al IV-lea.
Nicolas Sarkozy a fost ultimul şef de stat, în decembrie 2007, care a adoptat această tradiţie onorifică, în imensa bazilică majoră Sfântul Ion din Lateran, scaunul eclesial al episcopului Romei (Papa).
El a provocat, atunci, un val de proteste din partea stângii, în urma unui discurs în care a elogiat credinţa şi rădăcinile creştine ale Franţei.
Macron urmează să se abţină, marţi după-amiaza, de la orice discurs pe terenul minat al laicităţii.
El va asista la o liturghie, care include o rugăciune şi citirea unui text biblic, după care îşi va prelua stalul (virtual) într-o capelă.
El se va întâlni cu comunitatea catolică franceză, reunită la Palatul Latran, adiacent, după care va beneficia de un ”timp rezervat”, pe timpul meciului de fotbal Franţa-Danemarca, şi va susţine o conferinţă de presă la Ambasada Franţei la Sfântul Scaun.
