Reciful coralian din Belize, al doilea ca mărime din lume după Marea Barieră de Corali din Australia, a fost retras marţi de UNESCO de pe lista patrimoniului în pericol, informează AFP, potrivit agerpres.
Acoperit de apele turcoaz şi limpezi ale Mării Caraibilor, acest recif coralian figura pe lista patrimoniului în pericol de aproape un deceniu, după ce a devenit ameninţat de exploatările petroliere.
Bariera de corali din Belize, înscrisă în patrimoniul mondial în 1996, adăposteşte o biodiversitate excepţională, unde sunt întâlnite numeroase specii de peşti tropicali, rechini uriaşi şi broaşte ţestoase.
Până de curând, Belize nu dispunea de legi stricte în domeniul protejării mediului, fapt ce a determinat UNESCO să includă acest recif coralian pe lista siturilor în pericol în anul 2009.
Avertismentul UNESCO viza şi pădurile de mangrove – unde se nasc mulţi dintre peştii ce trăiesc în bariera de corali -, periclitate de dezvoltarea urbană necontrolată de-a lungul regiunilor costiere.
Parlamentul din Belize a votat în cele din urmă la sfârşitul anului 2017 un moratoriu ce vizează exploatările petroliere offshore, cu scopul de a salva bariera de corali.
Apărătorii mediului înconjurător au fost primii care au cerut acel moratoriu, organizând în 2012 un referendum informal în care 96% din populaţia ţării s-a declarat împotriva prospectărilor petroliere.
“Este normal ca oamenii să dorească să exploateze acest tip de resurse (petrol), ce ar putea să ne ajute să profităm economic”, s-a apărat prim-ministrul adjunct Patrick Faber.
“Însă ne bucurăm că guvernul şi poporul au decis că nu putem să ne asumăm acest risc”, a adăugat el.
Paznicii recifului
Această barieră de corali, care se întinde pe o lungime de 380 de kilometri, din vârful peninsulei Yucatan din Mexic şi până în Guatemala şi Honduras, în principal în largul coastelor statului Belize, ajunge în anumite zone până la distanţe de doar câteva sute de metri faţă de ţărm.
Reciful a devenit o mare atracţie turistică, fiind apreciat în special de amatorii de scufundări marine.
Formaţiunea coraliană este vitală, de asemenea, pentru pescarii din regiune.
“Noi trăim graţie recifului”, a subliniat Jenni Steine, proprietara unui restaurant din San Pedro, ce propune clienţilor o gastronomie care combină preparate indigene de origine maya cu cele din Belize.
“În urmă cu mulţi ani, nu făceam decât asta, trăiam din pescuit – pescuiam languste, scoici (…) Acum, graţie veniturilor din turism, reuşim să trăim”, a explicat ea.
Citește și: Italia: Peste cinci milioane de persoane se aflau într-o sărăcie absolută în 2017 (statistică)
Autorităţile din Belize estimează că 20% din totalul celor 367.000 de locuitori ai ţării trăiesc direct sau indirect de pe urma recifului. Această structură de corali aduce venituri de aproximativ 37 de milioane de dolari pe an.
Pentru turişti, reciful din Belize reprezintă “cea mai mare atracţie”, a reamintit Jenni Steines.
Karen Waight Canul, care deţine un magazin de echipamente pentru scufundări marine, este de părere că sensibilizarea turiştilor faţă de cauza protejării acestei bariere de corali depinde de implicarea populaţiei locale.
“Turiştii sunt copiii acestei industrii. Noi avem grijă de ei, noi suntem profesorii lor”, a adăugat ea.
“Cunoaştem ecosistemul, cunoaştem locurile. Atunci, putem să îi învăţăm ce înseamnă Belize, ce reprezintă bariera de corali”, a mai spus Karen Waight Canul.
Însă lupta pentru protejarea barierei de corali din Belize este departe de a se fi încheiat.
Alte ameninţări persistă – prezenţa deşeurilor, agenţii poluatori deversaţi de vasele de croazieră şi supraaglomerarea sitului cu un număr prea mare de turişti.
“Fenomenul pare că nu se opreşte”, a deplâns Nadia Bood, directoarea WWF Belize.
“Trebuie să responsabilizăm guvernul şi să ne asigurăm că el nu va face nimic care să contravină acţiunilor luate deja pentru ca situl să fie retras de pe lista patrimoniului în pericol”, a adăugat ea.
