Tinerii s-au dovedit a fi activi la scrutinul prezidențial de ieri, dar în comparație cu alegătorii din alte categorii de vârste, care s-au prezentat la urne pentru a-și exercita dreptul constituțional, s-au dovedit a fi cei mai pasivi.
Astel, potrivit datelor prezentate de Comisia Electorală Centrală, din totalul de tinerii cu drept de vot, cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani, la urne s-au prezentat, ieri, 51,78% (141.439 persoane), potrivit unimedia.info.
Citește și: Rusia îşi va reduce prezenţa consulară în Norvegia
Alegătorii cu vârsta 26-35 ani au votat în proporție de 52,06% ( 261.125 persoane).
Mai activi s-au dovedit a fi cetățenii cu vârsta 36-45 ani. Acesția s-au prezentat la urne în proporție de 53,53% (342.636 persoane).
Cei mai activi, însă, ca proporție, au fost alegătorii cu vârsta de 56-66 de ani – 72,85% (322.345 persoane).
Și electoratul cu vârsta de 76+ s-a dovedit a fi activ. Acești cetățeni au votat în proporție de 63,93%.
Peste 150 de mii de tineri au putut vota pentru prima dată, în acest an, la turul I al alegerilor prezidențiale, care s-a desfășurat pe 20 octombrie. Deși numărul este similar cu cel din 2020, este important să observăm că doar 97 de mii se află în țară, iar 53 de mii sunt stabiliți peste hotare”, a menționat expertul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Citește și: Apa este în pericol în Europa, avertizează Agenţia Europeană de Mediu
În turul II, 126 de tineri care au împlinit, pe 3 noiembrie, 18 ani au putut participa la vot pentru prima oară. În acest context, Comisia Electorală i-a îndemnat să marcheze frumos evenimentul, prin prezența la urne. „Apelul este și pentru cei 1608 alegători, care au împlinit 18 ani între turul I și turul II de scrutin”, a declarat președinta CEC, Angela Caraman.
