Electorala este în toi și peste Prut. Timp de trei săptămâni, cetățenii români, inclusiv cei din R. Moldova sunt așteptați la urne pentru a-și alege președintele pentru următorii 5 ani, deputații și senatorii – pentru alți 4 ani.
Pentru România, prezidențialele și parlamentarele din noiembrie – decembrie reprezintă sfârșitul anului super-electoral 2024, în care țara a avut patru tipuri de alegeri, potrivit moldova.europalibera.org.
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
Cine se vrea președintele României?
Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 24 noiembrie, iar un eventual al doilea tur va fi organizat pe 8 decembrie.
Pe buletinul de vot pentru prezidențiale, cetățenii români vor avea de ales dintre 14 candidați la funcția de președinte al României.
În România, funcția de președinte este una, mai degrabă, de reprezentare. Constituția îi deleagă trei responsabilități de bază: garantul respectării legilor, comandantul suprem al Armatei și reprezentatul statului român în relațiile externe.
Cei mai bine cotați sunt premierul Marcel Ciolacu, înaintat de Partidul Social Democrat (PSD); independentul Mircea Geoană, care anterior a fost secretar general adjunct al NATO; liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion; președinta Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, și președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă.
Cine vrea să fie parlamentar?
În acest an, parlamentarele vor avea loc chiar de Ziua Națională a României – 1 decembrie.
Pentru că Parlamentul României este alcătuit din două camere, la aceste alegeri vor fi două buletine de vot. Ele vor cuprinde cele 31 de partide care râvnesc cele 136 de mandate în Senatul României și alte 50 de formațiuni politice care au intrat în cursa electorală pentru unul din cele 329 de mandate din Camera Deputaților.
Constituția României stabilește că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării.
Și aici, cele mai mari șanse, conform sondajelor recente, le au PSD, AUR, USR, PNL și Uniunea Democratică a Maghiarilor din România.
Candidează și moldoveni?
Da. Moldoveni cu cetățenie română se regăsesc pe listele a patru partide care candidează la parlamentare.
Astfel, pe lista PSD, pentru un mandat de deputat candidează fostul președinte al Comisiei Electorale, Iurie Ciocan.
Pe lista AUR candidează fostul director al Liceului „Gheorghe Asachi” din Chișinău și actual deputat în Parlamentul României, Boris Volosatîi, și președintele Partidului Democrația Acasă, Vasile Costiuc.
Pe listele partidului Forța Dreptei, fondat de fostul premier român Ludovic Orban, candidează fostul director al Liceului cu predare în limba română „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, și primarul satului Sireți, din raionul Strășeni, Leonid Boaghi.
La Senat, din partea partidului SOS România, condus de Diana Șoșoacă, recent exclusă din cursa prezidențială de Curtea Constituțională a României, pe motiv că nu ar întruni condițiile prevăzute de Constituție, se regăsesc procurorul Mihail Vinogradov și Alina Zamăneagră.
Unde se poate vota în Moldova?
Pe teritoriul R. Moldova vor fi deschise 59 de secții de votare atât pentru parlamentarele, cât și pentru prezidențialele din România.
17 secții de votare vor fi deschise în regiunea de nord a R. Moldova, 34 – în regiunea de centru (16, la Chișinău) și opt secții de votare – în regiunea de sud.
La fel ca și în R. Moldova, în alegerile din România este posibil votul prin corespondență, introdus în 2019. Aproape 7.000 de cetățeni români au apelat la această modalitate de vot, dintre care doar 17 – în R. Moldova.
Când se va putea vota?
Moldovenii cu cetățenie română sunt așteptați la urnele de vot pentru alegerea președintelui României în zilele de 22 noiembrie (între orele 12:00 și 21:00), 23 noiembrie și 24 noiembrie (07:00 – 21:00).
Votul pentru alegerea deputaților și senatorilor va avea loc pe parcursul a două zile: 30 noiembrie – 1 decembrie (07:00 – 21:00).
Dacă nu am pașaport românesc, de ce m-ar interesa alegerile de acolo?
Alegerile din România vor decide conducerea politică a celui mai important partener economic al R. Moldova și a unuia dintre suporterii ei cei mai statornici în calea spre Uniunea Europeană.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
Chiar dacă e greu de imaginat la București o guvernare ostilă integrării R. Moldova în UE, diferite forțe politice de peste Prut au viziuni diferite despre viitorul blocului comunitar în ansamblu, iar asta poate să conteze și la Chișinău, pe termen mediu și lung.
România este, de asemenea, un aliat important în NATO, angajat puternic în sprijinirea Ucrainei împotriva invaziei rusești. Moldovenii știu că, dacă Ucraina „cade”, nici siguranța lor nu va fi garantată 100%. O conducere românească mai puțin încrezătoare în victoria Ucrainei ar putea avea, de aceea, un impact indirect nefast și asupra Moldovei.
