Aproximativ 80.000 de trupe americane au fost desfăşurate în ţările europene ale NATO pentru a sprijini aliaţii SUA şi pentru a descuraja o nouă agresiune rusă, se arată într-o scrisoare a preşedintelui SUA, Joe Biden, către preşedintele Camerei Reprezentanţilor şi preşedintele Senatului, publicată vineri de Casa Albă.
Scrisoarea a fost trimisă ca urmare a unei legi federale, War Power Resolution, menită să verifice puterea preşedintelui SUA de a angaja Statele Unite într-un conflict armat fără acordul Congresului SUA. „Furnizez acest raport consolidat suplimentar, pregătit de administraţia mea şi în conformitate cu Rezoluţia privind puterile de război (Legea publică 93-148), ca parte a eforturilor mele de a informa Congresul cu privire la desfăşurarea de forţe armate ale Statelor Unite echipate pentru luptă”, precizează preşedintele Joe Biden în preambulul acestei scrisori.
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
Printre altele, raportul precizează că 80 000 de soldaţi americani au fost trimişi în baze din ţările europene membre ale NATO. „Aproximativ 80 000 de membri ai forţelor armate ale Statelor Unite sunt repartizaţi sau desfăşuraţi în ţările Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord din Europa, inclusiv cei desfăşuraţi pentru a-i linişti pe aliaţii noştri şi pentru a descuraja o nouă agresiune rusă”, precizează raportul lui Joe Biden către liderii Congresului.
Încă de la începutul anului 2022, după agresiunea rusă din Ucraina, preşedintele Joe Biden a luat în considerare şi a aprobat oficial desfăşurarea de forţe militare americane suplimentare în Europa de Est, decizii pentru întărirea flancului estic – inclusiv în România – fiind luate ulterior la summiturile NATO.
Liderii NATO au convenit în martie 2022 să înfiinţeze patru grupuri de luptă multinaţionale suplimentare de-a lungul flancului estic al alianţei, inclusiv unul condus de Franţa în România. Unitatea, staţionată la Cincu, va deveni o brigadă de 4.000 de oameni până anul viitor. Ea include trupe din Belgia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Polonia, Portugalia şi SUA.
De asemeena, în plus faţă de apărarea americană antirachetă de la Deveselu, baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu va fi transformată într-una dintre cele mai mari facilităţi ale NATO. Odată ce modernizările vor fi finalizate, în 2030, Kogălniceanu va găzdui peste 10.000 de soldaţi şi civili, dintre care o parte vor fi transferaţi de la baza americană Ramstein din Germania.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
În scrisoarea sa către liderii Congresului, Joe Biden mai afirmă că „în sprijinul eforturilor de combatere a terorismului, Statele Unite continuă să colaboreze cu parteneri din întreaga lume” şi în acest context, Statele Unite „au desfăşurat forţe pentru a efectua operaţiuni de combatere a terorismului, precum şi pentru a consilia, asista şi însoţi forţele de securitate ale unor parteneri străini selectaţi în operaţiuni de combatere a terorismului”. El trece în revistă, în context, situaţia angajării americane în Siria, Irak, Afganistan, regiunea Peninsulei Arabice, Iordania, Liban, Turcia, regiunea Africii de Est, regiunea Sahel, Cuba şi Filipine.
De asemenea, este detaliată implicarea militară a SUA în Israel, Egipt şi Kosovo.
