România și Republica Moldova au cerut Comisiei Europene derogarea temporară de la achiziția de certificate de CO2 pentru producția de energie electrică din România care merge în Republica Moldova, unde este stare de urgență energetică, a spus ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, potrivit Radio Chișinău, care citează site-ul renergy.md.
“Problema este prețul, pentru că atunci când ai o producție bazată pe gaz și cu atât mai mult pe cărbune, prețul este mult mai mare din cauza certificatelor de CO2”, a spus Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, la DIGI24, întrebat fiind despre tranzacțiile cu energie electrică prin care România sprijină acum Republica Moldova, rămasă fără cea mai importantă sursă, după ce Gazprom a oprit fluxurile de gaze inclusiv către centrala de la Cuciurgani, din Transnistria, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
“Noi ne-am adresat Comisiei Europene, comisarului pentru energie comisarului pentru mediu, atât eu, cât și premierul Recean, care a scris Comisiei, și le-am solicitat o derogare temporară de la plata acestor certificate de CO2, care pur și simplu dublează prețul energiei electrice de la vreo 400-500 lei MWh până la peste 1.000 lei MWh”, a spus ministrul român al Energiei.
El a mai afirmat că această exceptare de la plata certificatelor de carbon „ar ajuta într-adevăr Guvernul Republicii Moldova să suporte această cheltuială”.
Traderul moldovean Energocom, controlat de guvern, are deja încheiat un contract bilateral cu Nuclearelectrica, pentru livrare de energie la puterea de 100 MW, și, din ce a anunțat compania de la Chișinău, se poartă în continuare discuții cu OMV Petrom pentru a livra 100 MW de la centrala pe gaze de la Brazi, precum și cu Complexul Energetic Oltenia, pentru alți 100-200 MW de la termocentralele pe lignit, mai notează Radio Chișinău.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
„Se discută tot de contracte bilaterale între Energocom din Republica Moldova și OMV Petrom, pentru centrala Brazi, cam 100 MW, și/sau Complexul Energetic Oltenia – 100 până la 200 MW”, a mai spus Sebastian Burduja.
