Moscova pare să nu permită așa-zișilor lideri separatiști de la Tiraspol să atenueze criza din stânga Nistrului, cel puțin până când aceasta nu se va extinde și peste malul drept al râului, în Republica Moldova. În această cârdășie, Rusia își atinge scopurile prin susținerea regimului separatist de la Tiraspol, utilizând mecanisme de sprijin militar, economic și ideologic, toate oferite, aparent, gratuit.
Rusia a anunțat că va livra gaze Slovaciei pe rute alternative, după ce Ucraina a oprit tranzitul prin teritoriul său. Această decizie ridică întrebări despre capacitatea și dorința Moscovei de a furniza gaze Transnistriei prin rute similare, mai ales că regimul separatist nu a achitat facturi de gaz în valoare de circa 11 miliarde de dolari.
Cazul Slovaciei, care a acceptat gaze rusești pe rute alternative, este văzut ca un exemplu al strategiei Moscovei de a influența statele europene. În schimbul gazelor ieftine, Slovacia pare să saboteze poziția UE în raport cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, amenințând cu sistarea livrării energiei electrice către Ucraina și diminuarea sprijinului pentru refugiați ucraineni.
Situația din Transnistria, unde Rusia a oferit sprijin masiv regimului separatist, este considerată rezultatul unei cârdășii care a început în anii ’90. Moscova a lăsat liderii separatiști să transforme regiunea într-o „moșie proprie”, permițându-le să desfășoare activități ilicite în beneficiul personal, dar acum pare să ceară plata polițelor, indiferent de consecințele asupra populației.
