În ultimii cinci ani, locuitorii Chișinăului au devenit mai deschiși față de persoanele LGBT, arată un studiu. Totuși, aproape jumătate dintre respondenți au atitudini homofobe, influențate și de războiul informațional împotriva comunității LGBT, susțin autorii cercetării.
Într-o conferință de presă din 16 ianuarie 2025, organizația Genderdoc-M, care protejează drepturile persoanelor LGBT din R. Moldova, a prezentat Studiul privind percepțiile locuitorilor mun. Chișinău despre persoanele LGBT+ și Raportul anual pentru anul 2024 privind drepturile acestora, potrivit moldova.europalibera.org.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
Una din constatări este că homofobia a crescut mult anul trecut – iar autorii pun tedința pe seama propagandei politice anti-LGBT+, în jurul alegerilor prezidențiale și referendumului despre aderarea la UE, când aceste persoane au fost prezentate drept „dușman intern” mai ales de forțele pro-ruse.
Femeile, mai tolerante decât bărbații
În cinci ani de studiu, dincolo de anumite oscilații, în capitala Moldovei a crescut numărul celor care spun că se simt confortabil în prezența persoanelor LGBT. Cele mai deschise față de comunitatea LGBT sunt, astfel, femeile între 31-35 de ani. La polul opus, cei mai ostili ar fi bărbații cu o situație materială precară.
„O curiozitate”, pe care o remarcă autorii, ține de persoanele cu atitudini negative față de comunitate (44% dintre respondenți). Contrar atitudinii declarate, unii consideră că persoanele LGBT se pot săruta în public (2%) și că ar trebui să li se permită să adopte copii (4%).
Discursul de ură în perioada electorală
Raportul organizației a documentat 92 de cazuri de încălcare a drepturilor persoanelor LGBT din R. Moldova pe parcursul anului 2024, precum infracțiuni motivate de ură sau discurs de ură. Cele mai multe cazuri de discurs instigator la ură au avut loc în perioadă electorală, când cinci dintre candidații la prezidențiale au recurs la această retorică.
Totodată, și tranziția persoanelor transgen este un subiect pe care speculează politicienii, afirmă organizația. Acest grup de persoane este unul foarte afectat de hărțuire, „un fenomen cu care persoanele transgen se confruntă zilnic”, atenționează aceasta.
Reprezentanții GENDERDOC afirmă că următorii pași pentru îmbunătățirea situației persoanelor LGBT sunt adoptarea unei legi care să reglementeze parteneriatele dintre persoanele de același sex și a uneia care să recunoască genul persoanelor transgen.
Acceptați ca vecini, dar nu ca membri de familie
R. Moldova a înregistrat un progres la nivel de practici și politici publice față de persoanele LGBT, potrivit Indexului European al Toleranței pentru 2024.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
La nivel de acceptare socială, însă, comunitatea LGBT rămâne una dintre cele mai discriminate. Potrivit studiului organizației GENDERDOC, indicele distanței sociale în municipiul Chișinău arată că respondenții se simt confortabil ca persoanele LGBT să le fie vecini sau colegi, însă nu i-ar accepta ca prieteni sau membri de familie.
La nivel de țară, acest indicator este diferit: studiul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) din 2023 relevă că nivelul distanței sociale față de persoanele queer este similar cu cel față de persoanele infectate cu HIV și foștii deținuți.
