În Africa, numeroase şcoli apropiate reţelei Hizmet, condusă de opozantul turc Fethullah Gulen, şi-au închis porţile la presiunea Ankarei, dar şcoala Galaxy din Bangui încă rezistă, relatează vineri AFP, potrivit agerpres.
Emre (prenumele modificat) nu este un director de şcoală obişnuit. În pofida statutului său de profesor şi a excelentei reputaţii a şcolii Galaxy, el trăieşte ca un fugar, exilat din ţara sa, Turcia.
Citește și: Hamas anunță un armistițiu, neconfirmat încă de Israel
“Crima sa” este că el conduce o şcoală apropiată de reţeaua Hizmet a lui Fethullah Gulen, calificat drept “terorist” de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan care îl acuză că s-ar afla în spatele puciului eşuat în iulie 2016.
De la această tentativă de lovitură de stat, regimul Erdogan încearcă să închidă toate şcolile apropiate de Hizmet în lume.
În Africa, cel puţin 18 ţări (Camerun, Niger, Mali, Senegal, Mauritania, Guineea, Ciad, Sudan, Maroc, Guineea Ecuatorială, Angola, Rwanda, Madagascar, Somalia, Angola, Republica Congo, Gabon, Gambia) au cedat deja presiunii Ankarei.
Instituţiile de învăţământ din reţeaua Hizmet au fost naţionalizate sau recuperate de fundaţia Maarif, apropiată puterii turce, iar profesorii îmbarcaţi în avioane şi trimişi în Turcia, unde au fost încarceraţi.
“Centrafricanii îşi apără demnitatea”, spune un membru al personalului didactic de la şcoala Galaxy, recunoscător Republicii Centrafricane, una dintre singurele ţări din Africa Centrală care nu a cedat presiunilor Turciei.
Un paradox straniu pentru o ţară dominată de grupuri armate de ani de zile, în care statul este slăbit şi unde aproape totul poate fi cumpărat.
“Suntem acuzaţi că am fi un grup terorist, în timp ce facem educaţie şi activitate umanitară”, afirmă directorul, prezentând instituţia dotată precum liceele europene: tablă digitală, proiector video, sală de calculatoare, cantină, terenuri de sport etc.
“M-au citat personal la 15 iulie 2016 ca aparţinând mişcării Gulen”, spune Emre care, totuşi, “nu are nicio legătură cu ceea ce s-a petrecut la Ankara acum doi ani”, potrivit unui cunoscător al mişcării Gulen.
Emre nu se poate întoarce acasă, la fel ca alţi nouă cetăţeni turci din Africa Centrală, pentru că riscă închisoarea. Ei au statut de refugiat şi se află în evidenţele Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).
“Turcii beneficiază de protecţia juridică a statului centrafrican, UNHCR este acolo ca observator”, explică o sursă din această organizaţie, care admite neputinţa sa în cazul în care autorităţile de la Bangui ar da curs cererilor Ankarei.
“În Gabon, UNHCR a protestat, a sesizat autorităţile, dar asta nu a schimbat nimic”, recunoaşte o sursă umanitară care a asistat la închiderea şcoli La Lumiere din Libreville şi la deportarea, în aprilie, spre Turcia a directorului, a adjunctului său şi a unui profesor, precum şi a familiilor lor.
“Gabonul a privilegiat relaţia interstatală, sunt sigur că ei (liderii din Gabon) au avut mult de câştigat”, afirmă Jean Serge Bokassa, care spune că a primit “propuneri” din partea Ankarei în timp ce era ministru centrafrican al securităţii şi administraţiei teritoriale.
În martie 2017, diplomaţi turci au venit să-l vadă, îşi aminteşte el. “Ei au procedat prin intimidare verbală şi promisiuni de cadouri”, propunând “naţionalizarea infrastructurii şcolare şi asistenţă în mai multe domenii”, potrivit lui Bokassa.
Citește și: Moscova și Beijingul au blocat noi sancțiuni americane împotriva Coreei de Nord
El asigură că a respins aceste propuneri, la fel ca un alt ministru de atunci, care preferă să rămână anonim.
“Le-am spus:’ Dacă vreţi să ne ajutaţi, construiţi o instituţie, în loc să închideţi una!'”, explică acest ministru, căruia i s-a propus în mai multe rânduri să viziteze Turcia şi “cadouri”. “Ei mi-au spus că dacă aş accepta, nu voi regreta”, mai adaugă el.
Dacă şcoala din Bangui a reuşit să reziste este “în primul rând pentru că nu există o ambasadă turcă în ţară şi puţine legături economice şi diplomatice”, afirmă o sursă apropiată dosarului. “Apoi, conducerea şcolii are relaţii foarte bune cu guvernul – directoarea adjunctă a şcolii Galaxy pentru fete este soţia primului ministru – şi beneficiază de un nivel academic foarte bun”.
Galaxy înregistrează rezultate excelente, cu o rată a promovabilităţii de 83% la bac faţă de 12% la nivel naţional.
Potrivit lui Jean-Serge Bokassa, “lobby-uri apropiate puterii centraafricane încearcă să organizeze o apropiere cu Turcia”. Deşi oponent al preşedintelui Faustin-Archange Touadera, el salută fermitatea executivului: “Pentru moment, mă bucur de faptul că preşedintele nu a cedat”.
