Chiar dacă virajul diplomatic brusc spre Rusia al preşedintelui Donald Trump va redefini inevitabil relaţiile dintre Moscova şi Beijing, este puţin probabil ca el să rupă parteneriatul lor solid, apreciază analişti consultaţi de France Presse.
Preşedintele american pare să nu mai ţină cont de cei trei ani de front unit occidental împotriva invaziei ruse în Ucraina, înlăturând pentru moment Kievul şi Europa de la negocierile de pace ce ar putea fi favorabile Kremlinului, informează stiripesurse.
Această dinamică va avea repercusiuni asupra Chinei, deja un partener-cheie al Moscovei, către care Rusia s-a orientat când a fost lovită de sancţiunile economice şi izolarea diplomatică din partea Occidentului.
“Dependenţa Rusiei de China va fi atenuată automat” odată ce conflictul se va fi încheiat, declară experta Yun Sun, de la grupul de reflecţie american Stimson Center.
“Rusia este în mod tradiţional cunoscută pentru manevrele sale abile pe scena diplomatică”, iar dacă a fost privată de această capacitate în timpul războiului în Ucraina, “acest spaţiu se va redeschide când relaţiile ruso-americane se vor îmbunătăţi”, subliniază ea.
Cât despre conflict, China face apel la respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, inclusiv a Ucrainei, şi se prezintă ca o parte neutră. Beijingul nu a condamnat totuşi niciodată în mod public invazia rusă şi şi-a consolidat legăturile pe plan economic, militar şi politic cu Moscova. O poziţie criticată de fosta administraţie americană şi de europeni, care invitau cu regularitate diplomaţia chineză să exercite presiuni asupra Rusiei pentru a stopa războiul.
Faptul că preşedintele Donald Trump a preluat iniţiativa discuţiilor cu omologul său rus Vladimir Putin pare să facă din Beijing un mediator mai puţin evident – cel puţin pe termen scurt.
Virajul american a determinat din partea analiştilor comparaţii cu fostul preşedinte Richard Nixon, care a efectuat în 1972 o vizită-surpriză în China. Aceasta a deschis calea unei recunoaşteri diplomatice şi a permis SUA să surprindă şi să izoleze URSS, care pe atunci avea relaţii reci cu China.
După aceeaşi logică, o apropiere Trump-Putin ar putea aduce Moscova în siajul diplomatic american, fragilizând totodată legăturile sino-ruse.
Dar aceste paralele sunt “o lectură proastă a istoriei”, căci în epoca Nixon, China era “slabă, izolată” şi se temea de un război cu URSS, subliniază Elizabeth Wishnick, de la Weatherhead East Asian Institute din cadrul Universităţii Columbia. În prezent, China este o superputere şi întreţine relaţii strânse cu Rusia, ceea ce nu era cazul în perioada respectivă.
Rusia “va încerca cu siguranţă să îl facă pe Trump să creadă că vrea să se distanţeze de China”, a declarat pentru AFP Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia Eurasia, un think tank din Berlin. Dar Moscova percepe Beijingul drept un pilon al stabilităţii, faţă de Trump care rămâne la bunul plac al ciclurilor electorale, subliniază el.
“De ce ar risca (ruşii) să-şi deterioreze relaţiile cu Beijingul, când sunt din ce în ce mai dependenţi, economiile lor sunt interdependente şi împărtăşesc acelaşi interes strategic: să slăbească supremaţia Statelor Unite?”, întreabă retoric Gabuev.
O constatare similară este exprimată de Yun Sun, de la Stimson Center: Washingtonul nu va putea “sparge alianţa Rusia-China, care se bazează pe interese profunde şi durabile”, dar ar putea eventual “perturba natura şi intensitatea acestei cooperări”, notează ea.
Dovadă a solidităţii legăturilor sino-ruse: Xi Jinping şi Vladimir Putin au avut o convorbire telefonică luni Preşedintele chinez a salutat cu această ocazie “eforturile pozitive” ale Moscovei şi ale altor ţări pentru dezamorsarea crizei ucrainene, în timp ce omologul său rus “l-a informat” despre recentele discuţii ruso-americane.
Secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, Serghei Şoigu, a sosit vineri la Beijing pentru o întâlnire prevăzută cu cei mai înalţi lideri chinezi, între care Xi Jinping, au transmis agenţiile de presă ruse. Semn al unei intensificări a dialogului bilateral, aceasta fiind a doua sa vizită la Beijing în trei luni, potrivit media ruse.
Citește și: Femeile din Moldova sunt plătite cu mult mai puţin decât colegii lor bărbaţi
Pentru China, “scenariul optim ar fi o Rusie care să îşi păstreze câştigurile teritoriale în Ucraina şi să se reintegreze în comunitatea internaţională”, spune Elizabeth Wishnick. Aceasta “i-ar incita pe liderii chinezi să îşi realizeze propriile anexări de teritorii în deplină impunitate”, adaugă ea, într-o aparentă referire la Taiwan.
Potrivit lui Zhao Long, de la Institutul de Studii Internaţionale din Shanghai, China poate juca în continuare un rol în încheierea conflictului, încurajând dialogului între părţi sau “oferind acestora o platformă” pentru negocieri.
Beijingul ar putea, de asemenea, să ajute la organizarea menţinerii păcii în Ucraina după război sau să contribuie la reconstruirea ţării “valorificând avantajele comparative ale companiilor chineze”, subliniază el.
