Speranța de viață în Uniunea Europeană a ajuns la 81,4 ani în 2023, cea mai mare valore înregistrată vreodată de Eurostat, potrivit Euroactiv.
În timpul pandemiei de COVID-19, speranța de viață în UE a scăzut ușor atât în 2020, cât și în 2021. Însă acum, cifrele speranței de viață cresc din nou, iar aceasta a crescut cu 3,8 ani din 2002, când Eurostat a început pentru prima dată să înregistreze datele în întreaga UE.
Rezultatele biroului de statistică contrastează cu datele recente din revista științifică The Lancet, care a constatat că europenii nu mai trăiesc atât de mult din cauza consumului ridicat de tutun și alcool.
Datele publicate în The Lancet, însă, se opresc în 2021, ceea ce ar putea explica diferența. Conform Eurostat, cea mai mare speranță de viață a fost înregistrată în capitala Spaniei, Madrid, urmată de Trento în Italia, Insulele Åland, Navarra în Spania și Bolzano în regiunea italiană de nord Sud Tirol.
La capătul opus, Bulgaria și Ungaria au avut cele mai slabe rezultate. Datele Eurostat au arătat o diviziune persistentă est-vest în ceea ce privește sănătatea, o constatare care a mai fost observată și în alte locuri, inclusiv în The Lancet și în raportul OECD din 2024, Health at a Glance, care a constatat o diferență de opt ani între speranța de viață cea mai mare și cea mai mică din diferite părți ale blocului.
În 2023, Eurostat a constatat că femeile aveau o speranță de viață mai lungă decât bărbații cu 5,3 ani, probabil datorită alegerilor mai prudente ale femeilor și ratelor mai mari de fumat și consum excesiv de alcool în rândul bărbaților.
Cele mai mici diferențe de gen au fost găsite în Luxemburg, Olanda și Suedia.
