Obligaţiunile guvernamentale şi corporative neachitate au depăşit anul trecut 100.000 de miliarde de dolari pe plan mondial, majorarea costurilor de împrumut afectând entităţile care s-au împrumutat şi care trebuie să-şi prioritizeze investiţiile productive, se arată într-un raport publicat joi de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), transmite agenția de știri Reuters, citată de Agerpres.
Deşi băncile centrale reduc în prezent dobânzile, costurile de împrumut rămân mult mai ridicate decât înainte de majorarea dobânzilor din 2022, astfel încât datoria care beneficiază de dobânzi scăzute continuă să fie înlocuită, iar costurile cu dobânzile vor creşte probabil în continuare, apreciază instituţia cu sediul la Paris, informează stiripesurse.
Aceste evoluţii vin într-un moment în care guvernele majorează semnificativ cheltuielile. Parlamentul Germaniei a aprobat un plan pentru majorarea cheltuielilor din domeniul apărării şi infrastructurii, pe fondul eforturilor europene de sporire a cheltuielilor militare. Costurile cu tranziţia verde şi problemele provocate de îmbătrânirea populaţiei afectează economiile importante.
“Această combinaţie de costuri mai ridicate şi riscuri mai mari legate de datorii restricţionează capacitatea pentru viitoare împrumuturi, într-un moment în care necesităţile de investiţii sunt mai mari ca niciodată”, potrivit OCDE.
Între 2021 şi 2024, costurile cu dobânzile ca pondere în PIB au crescut de la cel mai scăzut la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.
Aproape jumătate din datoria guvernamentală în statele OCDE şi pieţele emergente şi aproximativ o treime din datoria companiilor ajunge la scadenţă până în 2027. Ţările cu venituri scăzute se confruntă cu cele mai ridicate riscuri legate de refinanţare, mai mult de jumătate din datoria lor ajungând la scadenţă în următorii trei ani, şi mai mult de 20% anul acesta, apreciază instituţia cu sediul la Paris.
În condiţiile în care datoria devine mai costisitoare, guvernele şi companiile trebuie să se asigure că împrumuturile lor sprijină productivitatea şi creşterea pe termen lung, a apreciat Serdar Celik, şeful diviziei de pieţe de capital în cadrul OCDE.
Pieţele emergente care depind de împrumuturile în valută trebuie să dezvolte pieţele lor locale de capital. Costurile de împrumut prin bonduri denominate în dolari au crescut de la aproximativ 4% în 2020 la peste 6% în 2024, majorându-se cu peste 8% la statele cu rating “junk” (nerecomandat pentru investiţii).
De asemenea, OCDE atrage atenţia că finanţarea tranziţiei spre emisii zero reprezintă “o provocare majoră”. Dacă investiţiile suplimentare necesare pentru tranziţie sunt finanţate public, ar putea duce la o creştere a ponderii datoriei în PIB cu 25 de puncte procentuale (pp) în economiile avansate şi cu 41 pp în China până în 2050.
Băncile centrale, prin reducerea deţinerilor de obligaţiuni, au fost înlocuite de investitori străini şi de gospodării, care acum deţin 34% şi, respectiv, 11% din datoriile guvernamentale în ţările OCDE, în creştere de la 29% şi, respectiv, 5% în 2021. Dar dinamicile s-ar putea modifica, avertizează OCDE.
Sporirea tensiunilor geopolitice şi a incertitudinilor comerciale ar putea duce la o schimbare rapidă a aversiunii faţă de risc, ceea ce ar putea perturba fluxurile internaţionale de portofoliu, se arată în raport.
