Anamaria Gavrilă a avut un parcurs cu suișuri și coborâșuri în politică. A intrat în Parlament în 2020, pe listele AUR, când întreaga țară a fost luată prin surprindere de succesul partidului pe fondul măsurilor din pandemie. Între alți colegi cu imagini controversate precum Sorin Lavric și Antonio Andrușceac, Gavrilă a rămas la finalul listei pe agenda publică. S-a bucurat de cinci minute de faimă la mai puțin de un an după ce a devenit parlamentar, când a demisionat cu scandal din AUR. A acuzat atunci formațiunea condusă de George Simion de lipsă de acțiune. „Sloganele nu țin locul acțiunii politice coerente”, a spus Gavrilă atunci.
Deși a rămas în Parlament ca deputat independent, Anamaria Gavrilă a dispărut, în mare parte, din atenția publică. A revenit însă în forță într-un moment de criză politică fără precedent. La finalul lui 2024, partidul înființat de Gavrilă, POT (Partidul Oamenilor Tineri) a intrat în Parlament, obținând 6,4% din voturile românilor. O săptămână mai târziu, alegerile prezidențiale, desfășurate în aceeași perioadă, au fost anulate de Curtea Constituțională a României pentru multiplele încălcări ale legislației electorale de către candidatul independent Călin Georgescu, potrivit stiripesurse.
Legătura dintre Gavrilă, POT și Georgescu încă nu era atât de evidentă. Peste câteva luni, însă, coordonarea dintre ei nu a mai putut fi negată. Călin Georgescu a susținut, chiar dacă neoficial, dubla candidatură Simion-Gavrilă pentru prezidențialele reorganizate în această primăvară.
În final, Gavrilă și-a retras candidatura și i-a lăsat calea liberă lui Simion, candidatul cu mai multe șanse. Presa a dezvăluit însă că, înainte, negocierile pe frontul suveranist au însemnat că AUR și Simion au fost nevoiți să se ocupe de strângerea celor 200.000 de semnături necesare pentru validarea candidaturii lui Gavrilă de către Biroul Electoral Central. A fost motivul pentru care Gigi Becali a rupt orice legătură cu AUR și Simion, după cum a declarat chiar el. Condiția, însă, a venit de la Călin Georgescu și nu a putut fi negociată, a titrat presa.
Anamaria Gavrilă s-a născut pe 15 octombrie 1983, în orașul Deva, județul Hunedoara, o regiune din vestul României cunoscută pentru trecutul său industrial și, mai recent, pentru economia postcomunistă în dificultate. Ajunsă la maturitate în perioada turbulentă a anilor 1990, Gavrilă a urmat cursurile Liceului Traian din Deva, apoi și-a făcut studiile universitare la Universitatea de Vest din Timișoara.
Imediat după terminarea facultății, a părăsit România și s-a stabilit în Marea Britanie, unde a început să lucreze în domeniul imobiliar. Ulterior, s-a relocat în Germania pentru câțiva ani, iar apoi a jonglat între cele două țări din Vestul Europei.
S-a întors în România abia când a devenit deputat. De altfel, primele sale declarații de avere și interese depuse după intrarea în Parlament reflectă faptul că Anamaria Gavrilă nu a avut niciun loc de muncă în România.
După finalizarea studiilor, Gavrilă a petrecut peste un deceniu trăind și lucrând în străinătate, împărțindu-și timpul între Germania și Regatul Unit. În Germania, s-a stabilit în München, un oraș prosper cunoscut pentru piața imobiliară robustă, unde a fondat Papaya City GmbH, o afacere care pare să se fi specializat în activități legate de proprietăți, inclusiv probabil închirierea și administrarea imobiliară. Spunem „probabil” pentru că deputata nu dă detalii despre activitatea sa profesională.
Totuși, legislația o obligă să-și declare activele și interesele. Așa am aflat că, în Marea Britanie, a investit semnificativ în Iamyiam Ltd., un start-up din sectorul wellness sau al sănătății digitale (deși detaliile exacte nu sunt publice), deținând acțiuni în valoare de 355.000 de lire sterline.
La preluarea mandatului de parlamentar, Gavrilă a declarat că deține mai multe proprietăți rezidențiale și comerciale, inclusiv case în Deva și München, precum și terenuri întinse în județul Hunedoara, unele achiziționate prin donație, probabil ca moștenire familială. În ciuda averii sale, ea a declarat și datorii semnificative, care depășesc 325.000 de euro, către instituții financiare străine.
Afacerile din străinătate și stilul ei de viață contrastează puternic cu retorica populistă și naționalistă din România pe care Gavrilă o folosește într-un mod deșanțat, iar această antiteză a devenit o temă recurentă în imaginea ei politică. Susținătorii ei invocă adesea experiența ei în străinătate ca un atu valoros, în timp ce criticii o acuză de inconsecvență sau oportunism.
Cariera politică: intrarea în politică și aderarea la AUR
Anamaria Gavrilă a intrat pe scena politică din România într-o perioadă de creștere a neîncrederii în partidele tradiționale. În 2020, s-a alăturat Alianței pentru Unitatea Românilor (AUR), un nou partid de dreapta care a câștigat popularitate profitând de frustrările față de establishmentul politic, birocrația UE și restricțiile legate de pandemie. A fost aleasă în Camera Deputaților pe listele AUR în timpul alegerilor parlamentare din decembrie 2020, devenind parte a unei mișcări politice care combina retorica ultranaționalistă cu conservatorismul creștin.
Perioada petrecută în AUR a fost de scurtă durată. În august 2021, Gavrilă și-a dat demisia publică din partid, invocând deziluzia față de dinamica internă și structura decizională a acestuia. În demisia sa, ea a criticat ceea ce a descris ca fiind o lipsă de transparență și coerență strategică, sugerând că partidul s-a îndepărtat de principiile sale inițiale sau nu a reușit să valorifice succesul electoral. După plecarea sa, a rămas în Parlament ca independentă, continuând să militeze pentru problemele pe care le considera neglijate.
Ieșirea sa din AUR a marcat un moment important în evoluția partidului și a subliniat tensiunile existente între membrii fondatori și noii recruți, care se simțeau marginalizați sau în dezacord cu viziunea conducerii. În acel moment, încă nu începuseră plecările pe scară largă din AUR.
Plecarea lui Gavrilă a semnalat, de asemenea, ambiția sa mai largă de a modela politica românească.
Înființarea Partidului Oamenilor Tineri (POT)
În iulie 2023, Anamaria Gavrilă și sora ei, Bianca, și ea întoarsă în România din străinătate, au lansat Partidul Oamenilor Tineri (POT), un proiect politic care-și propunea să atragă direct tinerii români dezamăgiți de clasa politică. Poziționat ca o alternativă atât la vechea clasă politică, cât și la discursul populist din ce în ce mai rigid al AUR, POT s-a prezentat ca un partid dedicat valorilor creștine, identității naționale și reînnoirii generaționale. Surorile s-au concentrat pe politici care promovau familia, reforma educației, antreprenoriatul digital și responsabilitatea instituțională.
Performanța surprinzătoare a POT în alegerile din 2024 – obținând peste 6% din voturile la nivel național – a fost atribuită în mare parte utilizării sofisticate a rețelelor sociale de către Gavrilă. Partidul a folosit în mod agresiv TikTok, YouTube și Instagram pentru a-și răspândi mesajul, adesea cu videoclipuri scurte și percutante și cu o retorică încărcată emoțional. Succesul său a fost determinat și de alegătorii din mediul rural și din orașele mici, mulți dintre aceștia simțindu-se deconectați de modelul de guvernare din ce în ce mai tehnocratic al țării.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Încă o dată, România a trăit fenomenul intrării în Parlament a unui partid practic necunoscut, cu parlamentari anonimi. Una dintre primele surprize a fost faptul că media de vârstă a parlamentarilor trimiși în Legislativ de Partidul Oamenilor Tinere era de 45 de ani și șase luni.
În ciuda – sau poate tocmai datorită – noutății sale, POT s-a confruntat rapid cu critici privind coerența ideologică, structura de conducere și transparența. Analiștii politici au descris partidul ca un hibrid între populismul erei digitale și experimentele de dreapta din Europa post-2010, remarcând combinația dintre imaginea tânără și mesajele profund conservatoare.
Legea diacriticelor, prioritatea Anamariei Gavrilă
Deși nu este o forță legislativă majoră în Parlament, Gavrilă și-a folosit poziția pentru a introduce mai multe proiecte de lege care se aliniau convingerilor sale ideologice și imaginii sale publice. Una dintre propunerile sale emblematice a fost „Legea Pia”, o inițiativă legislativă menită să faciliteze repatrierea copiilor români instituționalizați în străinătate, în principal în țări precum Germania și Marea Britanie, unde familiile românești s-au confruntat cu intervenții juridice și sociale. Proiectul de lege a stârnit dezbateri aprinse cu privire la rolul agențiilor străine de protecție a copiilor, suveranitate și drepturile diasporei.
Ea a propus, de asemenea, o lege care impune utilizarea diacriticelor românești corespunzătoare în toate documentele oficiale și în comunicarea publică. Această propunere, aparent minoră, a avut o semnificație simbolică pentru Gavrilă, care a susținut că neglijarea acurateței lingvistice erodează identitatea națională.
O altă inițiativă solicita ca inspectorii din diferite organisme guvernamentale (de exemplu, ANAF, agențiile de mediu) să poarte camere video în timpul inspecțiilor la companiile private, pentru a spori transparența și a reduce abuzul de putere. În timp ce unii au lăudat ideea ca fiind progresistă și protectoare pentru antreprenori, alții au considerat-o un gest populist, puțin probabil să treacă de controlul juridic.
Ambiții prezidențiale și alianțe politice
Până în 2024, Gavrilă s-a poziționat ca o candidată viabilă, deși neconvențională, la președinție. Inițial, ea l-a susținut pe Călin Georgescu, o figură controversată, cu legături cu mișcările naționaliste și cu retorica pro-rusă. Când alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate pe fondul acuzațiilor de interferență cibernetică și de nereguli procedurale, Gavrilă și-a anunțat candidatura pentru alegerile anticipate.
Cu toate acestea, într-o mișcare surprinzătoare, ea s-a retras ulterior din cursă și a anunțat o candidatură comună cu George Simion, liderul AUR de care se despărțise în 2021. Această alianță a uimit atât criticii, cât și susținătorii, deoarece părea să submineze eforturile sale anterioare de a se distanța de AUR. Gavrilă a prezentat această decizie ca o reacție tactică la un sistem politic corupt și a susținut că unitatea forțelor patriotice era mai importantă decât ambiția personală.
Această mișcare a întărit percepția asupra ei ca fiind un actor politic pragmatic și adaptabil, capabil să schimbe tabăra și să formeze alianțe atunci când acest lucru servește obiective mai largi. Cu toate acestea, a stârnit și acuzații de inconsecvență și oportunism, în special din partea foștilor susținători care îi împărtășeau poziția inițială de reformatoare independentă.
Imaginea publică și controversele
Ascensiunea rapidă a Anamariei Gavrilă a atras atenția opiniei publice. Criticii o acuză că profită de nemulțumirile tinerilor fără a oferi soluții serioase. De asemenea, a fost criticată pentru tendința de a folosi o retorică vagă, dar cu rezonanță emoțională, și pentru că a adoptat discursuri conspiraționiste despre influența străină și controlul mass-media.
Participarea ei la recepții diplomatice organizate de Ambasada Chinei la București și declarațiile sale publice favorabile despre valorile culturale și diplomatice chineze au stârnit mirare în cercurile pro-occidentale. În timp ce ea a apărat aceste acțiuni ca gesturi de bunăvoință și deschidere, detractorii le-au considerat incompatibile cu poziția sa naționalistă.
Pe rețelele de socializare, Gavrilă cultivă imaginea unui outsider cu principii: dar assertivă, umblată în lume, dar profund românească. Discursurile sale se bazează adesea pe imagini creștine, limbaj patriotic și aluzii istorice, construind o imagine personală care îmbină feminitatea, puterea și valorile tradiționale.
Viața personală
Puține lucruri se știu despre viața privată a lui Gavrilă, în afară de relația profesională cu sora sa Bianca, care este partenera sa politică și asociată în afaceri. Împreună, ele conduc întreprinderi precum Acasă Bucurie SRL, o companie care oferă servicii de închiriere pe termen scurt, probabil vizând piața turistică din București sau Transilvania.
Declarațiile sale publice și interviurile sugerează o viziune profund religioasă asupra lumii. Ea a invocat moralitatea creștină în dezbaterile politice, în special pe teme precum educația, dreptul familiei și identitatea națională. Imaginea pe care și-a creat-o este cea a unei femei devotate, care crede că credința ar trebui să ghideze atât viața privată, cât și politica publică.
Declarațiile șocante, la ordinerea zilei pentru Gavrilă
Anamaria Gavrilă a fost implicată în numeroase controverse publice, generate de declarații și comportamente considerate de mulți ca fiind neobișnuite sau ofensatoare. Trecem în revistă cele mai puternice afirmații și acțiuni ale sale.
- Amenințări directe la adresa jurnaliștilor
În mai 2025, în contextul demisiei deputatului Dorin Popa din POT, Gavrilă a fost abordată de jurnaliști pentru a comenta acuzațiile acestuia. Reacția sa a fost una ostilă, afirmând:
„Sunteți o specie pe cale de dispariție. Abia aștept să vă văd gone.”
Această declarație a fost percepută ca o amenințare la adresa presei și a fost larg criticată de societatea civilă și de organizațiile de media.
Cu doar o lună înainte, în aprilie 2025, Gavrilă a mai încercat să intimideze jurnaliștii. Deputata a sunat la numărul de urgență 112 solicitând intervenția autorităților pentru evacuarea jurnaliștilor care se aflau pe holul Parlamentului, în fața biroului său parlamentar.
Gavrilă a susținut că este victima hărțuirii din partea presei, deși reporterii prezenți încercau doar să obțină un punct de vedere în legătură cu o posibilă retragere a sa din cursa pentru alegerile prezidențiale – scenariu pe care chiar ea îl evocase cu o săptămână înainte. Incidentul a avut loc în zona dedicată grupului parlamentar POT, iar comportamentul deputatei a generat reacții critice cu privire la atitudinea față de libertatea presei.
Incidentul s-a soldat cu amendarea deputatei de către echipajul pe care l-a chemat în Parlament.
Poliția Capitalei a intervenit la fața locului, în urma sesizării deputatei. După verificări, s-a constatat că jurnaliștii nu au încălcat nicio prevedere legală. „La faţa locului s-au deplasat poliţişti din cadru Secţiei 17, care au constatat faptul că reprezentanţii mass-media se aflau în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în zona unui hol din incinta Palatului Parlamentului”.
- Mesaje de intimidare către colegi de partid
Dorin Popa, fost deputat POT, a susținut că a primit un mesaj de la Gavrilă în care aceasta îl amenința:
„O să intri cu capul în gard și s-ar putea să rămâi fără răsuflare.”
Gavrilă a negat acuzațiile, însă incidentul a generat discuții despre climatul intern din cadrul POT și stilul de conducere al liderului său.
3. Declarații confuze despre procesul electoral
Într-un discurs public, Gavrilă a făcut o afirmație ambiguă privind alegerile:
„Câștigăm alegerile, trecem pe partea cealaltă și instaurăm turul 2.”
Această declarație a fost considerată lipsită de sens de către analiști politici și a fost subiect de ironii în spațiul public.
- Comparații nejustificate cu Revoluția din 1989
Gavrilă a comparat anularea alegerilor prezidențiale din 2024 cu evenimentele Revoluției din 1989:
„Criza politică actuală este similară cu ce au trăit românii la Revoluția din 1989.”
Această analogie a fost considerată exagerată și nefondată de către experți și comentatori politici.
- Atacuri la adresa presei și solicitări de restricționare a accesului
Gavrilă a criticat prezența jurnaliștilor în Parlament, sugerând că aceștia ar trebui să aibă acces limitat:
„Înainte, așa-zisa presă din Parlament era condiționată. Nu aveau voie decât în anumite spații.”
Această poziție a fost percepută ca o tentativă de a limita libertatea presei și a fost condamnată de organizațiile de media.
- Comportament agresiv în Parlament
În timpul unei sesiuni parlamentare, Gavrilă a avut un schimb tensionat cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, cerându-i demisia într-un mod vehement.
