Țările membre ale Uniunii Europene s-au opus propunerii Spaniei de a transforma catalana în limbă oficială. Respingerea ar putea declanșa o criză politică la Madrid, relatează Politico.
În schimbul sprijinului esențial necesar pentru formarea unui nou guvern minoritar în 2023, premierul spaniol Pedro Sánchez a încheiat o înțelegere elaborată cu parlamentarii separatiști catalani, prin care s-a angajat să obțină recunoașterea catalanei, bascii și galicianei ca limbi oficiale ale UE.
Măsura necesită sprijinul unanim al celor 27 de țări membre, iar oficialii spanioli au făcut lobby în ultimii doi ani pentru a obține sprijin. Săptămâna viitoare, Spania intenționează să supună chestiunea la vot în cadrul Consiliului Afaceri Generale, organismul care pregătește reuniunile periodice ale liderilor blocului de la Bruxelles.
Citește și: Spania restituie șapte opere de artă confiscate în timpul Războiului Civil
În timp ce Belgia, Cipru, Portugalia, Țările de Jos, România și Slovacia au sprijinit recunoașterea de către UE a limbilor oficiale suplimentare ale Spaniei, Croația, Republica Cehă, Finlanda, Franța, Germania și Suedia au susținut cererile Italiei de „clarificare suplimentară a costurilor și implicațiilor juridice ale acestei inițiative”.
Madridul s-a angajat să achite milioanele de euro care ar putea fi necesare pentru a adăuga aceste limbi în cadrul de traducere și interpretare al UE, însă promisiunea lui Sánchez nu i-a convins pe toți membrii Consiliului UE.
Țările UE care se opun acestei inițiative sunt îngrijorate de impactul pe care adăugarea limbilor oficiale l-ar putea avea asupra rezultatelor financiare ale UE, scrie Politico. În prezent, uniunea cheltuiește peste 1 miliard de euro pe an pentru a traduce toate legile, propunerile și deciziile UE – trecute, prezente și viitoare – în cele 24 de limbi oficiale ale blocului.
