Consecinţele atacului îndrăzneţ al Ucrainei asupra bazelor aeriene din Rusia continuă să se manifeste, Moscova fiind sub presiune să răspundă şi există deja voci în Rusia care spun că acesta este un motiv pentru un atac nuclear asupra Ucrainei.
Acesta este un subiect discutat atât pe reţelele sociale, cât şi în unele ziare de la Moscova, ziare ale propagandei de stat, unele dintre ele susţinând că doctrina nucleară a Rusiei permite un astfel de răspuns, deoarece acesta a fost un atac asupra bombardierelor cu capacitate nucleară ale Rusiei, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
În acelaşi timp, unii bloggeri militari radicali dau vina pe comandamentul militar rus, acuzând conducerea de neglijenţă.
„Ei spun că au presupus că bazele aeriene ar fi în siguranţă doar pentru că sunt atât de departe de Ucraina şi îi critică, de asemenea, pentru că au ţinut avioanele în aer liber”, a relatat corespondentul Sky News, Ivor Bennett.
„Deci, cred că va exista, fără îndoială, o reacţie şi repercusiuni atât la nivel extern – pentru Ucraina –, dar şi potenţiale repercusiuni la nivel intern (în Rusia)”, a spus Bennett.
Cel puţin 13 avioane ruseşti au fost distruse şi altele avariate în surprinzătorul atac, potrivit unui oficial ucrainean. Atacul cu drone al Ucrainei la scară largă asupra bazelor aeriene ruseşti, aflate la mii de kilometri în spatele liniei frontului, este cel mai recent dintr-o lungă serie de misiuni îndrăzneţe ale forţelor ucrainene împotriva inamicului care a invadat ţara.
Breșă umilitoare în securitatea lui Putin: pagube de 7 miliarde de dolari, 34% din avioanele strategice lovite
Operaţiunea, pregătită timp de mai mult de un an şi jumătate, a presupus introducerea clandestină a dronelor pe teritoriul Rusiei şi ascunderea lor în plafoane mobile din lemn amplasate pe camioane, potrivit unei surse din cadrul SBU, agenţia naţională de informaţii a Ucrainei.
Loviturile au provocat pagube estimate la 7 miliarde de dolari şi au lovit 34% din avioanele strategice, purtătoare de rachete de croazieră, ale Rusiei de la principalele sale baze aeriene, a declarat sursa. Atacul a arătat, de asemenea, că Ucraina are încă capacitatea de a exercita presiuni asupra Rusiei, chiar dacă Moscova îşi intensifică propriile atacuri şi operaţiuni ofensive.
Curajosul atac ucrainean cu drone asupra mai multor baze aeriene din Rusia reprezintă o breşă umilitoare în securitatea lui Vladimir Putin. Acesta va declanşa fără îndoială o reacţie furioasă, bloggerii pro-Kremlin descriind atacul ca un „Pearl Harbor al Rusiei”, referire la atacul japonez asupra SUA care a determinat Washingtonul să intre în al Doilea Război Mondial.
Operaţiunea ucraineană a folosit drone mici introduse ilegal în Rusia, ascunse în plafoane mobile şi lansate din spatele camioanelor, iar un oficial a declarat luni dimineaţă că cel puţin 13 avioane au fost distruse. Moscova va trebui să riposteze, iar pe internet au apărut deja speculaţii cu privire la posibilitatea ca Putin să ameninţe din nou cu utilizarea armelor nucleare.
Cel mai important atac al Ucrainei, de la începutul războiului: peste 40 de avioane au fost lovite în Rusia
„Sperăm că răspunsul va fi acelaşi cu cel al SUA la atacul asupra Pearl Harbor sau chiar mai dur”, a scris un blogger militar.
Analiştii au calificat atacul cu drone de duminică al Ucrainei asupra bazelor de bombardiere drept cel mai important efectuat de Kiev de la începutul războiului.
Mai mult de 40 de aeronave ar fi fost lovite în cadrul operaţiunii, potrivit unei surse de securitate a SBU, inclusiv bombardiere strategice TU-95 şi Tu-22M3 şi unul dintre puţinele avioane de supraveghere A-50 rămase în Rusia.
Tu-22M3 este platforma rusă de atac cu rachete cu rază lungă de acţiune care poate efectua atacuri de tip stand-off, lansând rachete din spaţiul aerian rusesc mult în spatele liniilor frontului pentru a rămâne în afara razei de acţiune a tirurilor antiaeriene ucrainene.
Rusia avea 55 de avioane Tu-22M3 şi 57 de Tu-95 în flota sa la începutul anului, potrivit raportului „Military Balance 2025” al think tank-ului Institutul Internaţional pentru Studii Strategice.
