Forțele ucrainene au aruncat în aer marți un pilon al podului din Crimeea, la două zile după raiduri spectaculoase cu drone în interiorul Rusiei. O nouă ilustrare a vulnerabilității sistemelor de apărare rusești, notează „Les Echos” (Franța).
Cine are urechi de auzit, la Moscova ca și la Washington, să audă. Ucraina a desfășurat marți o nouă operațiune menită să demonstreze că are multe cărți în mână și că apărarea rusă este plină de găuri, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
La două zile după spectaculosul raid al dronelor infiltrate adânc în Rusia, serviciul secret ucrainean, SBU, a distrus, marți dimineață, unul dintre pilonii podului Crimeea care leagă peninsula anexată de Rusia peste strâmtoarea Kerci, între Marea Azov și Marea Neagră.
SBU, care a demonstrat autenticitatea operațiunii printr-un videoclip postat pe rețelele de socializare, susține că a plănuit acest atac timp de luni de zile și a folosit 1.100 kg dintr-un explozibil puternic. Nu a specificat modul de operare, fie că este vorba de scafandri sau de drone subacvatice. De la începutul războiului, Ucraina a devenit unul dintre liderii mondiali în domeniul dronelor maritime, cu misiuni de succes la sute de kilometri de coasta sa.
Podul Crimeii, drag lui Putin
Podul Crimeii, cel mai lung din Europa (18 km), este o emblemă pentru Vladimir Putin, care l-a inaugurat la volanul unui camion în 2018, deoarece simbolizează legarea Crimeii, anexată în 2014, de Rusia. De asemenea, este strategic pentru aprovizionarea peninsulei și, în special, a armatei ruse staționate acolo, chiar dacă există o alternativă, întrucât armata rusă controlează întregul coridor terestru către peninsulă. SBU a subliniat că raidul nu a provocat victime civile.
Spre deosebire de atacurile cu drone de duminică, care au privat Rusia de aproximativ un sfert din bombardierele sale grele cu rază lungă de acțiune folosite în prezent pentru bombardarea Ucrainei, și anume cel puțin opt avioane Tupolev 95 (se crede că au mai rămas 47, dar unele sunt în mentenanță), acest atac nu are o importanță tactică semnificativă. Deși traficul a fost întrerupt marți, ar trebui restabilit rapid, după unele reparații. Autoritățile ruse au susținut chiar că acest lucru s-a întâmplat încă de ieri după-amiaza, dar nu au existat dovezi care să susțină acest lucru.
Un raid care ilustrează mai presus de toate incompetența apărării rusești
Traficul în ambele sensuri a fost restabilit la câteva zile după primul atac ucrainean cu camion-capcană asupra podului, în octombrie 2022. Linia de cale ferată a fost blocată o perioadă mai lungă. Același lucru s-a întâmplat și după al doilea atac, în iulie 2023, comis de o dronă subacvatică kamikaze. Distrugerea completă a podului sau cel puțin impunerea unor reparații de luni de zile ar necesita încărcături explozive mai puternice decât cele care ar putea fi lansate la 200 de kilometri de teritoriul ucrainean de către drone subacvatice sau de un comando. Videoclipul publicat de SBU nu a arătat pagube majore marți, dar Kievul a susținut că structura podului a fost „slăbită”.
În schimb, este o nouă palmă dată Kremlinului, ilustrând gravele deficiențe ale serviciilor sale de securitate. Acest pod trebuia să fie securizat de o brigadă maritimă specializată. Cum au reușit scafandrii sau dronele subacvatice ucrainene să pătrundă prin diferitele „straturi” de apărare – patrule frecvente și sisteme de detectare anti-navă – nedetectate, la 200 km de teritoriul lor?
Kremlinul, urmându-și strategia obișnuită în cazul unui eveniment neplăcut, a tăcut: niciun comentariu oficial și aproape nicio acoperire mediatică a raidurilor cu drone de luni sau, din nou, marți, a atacului asupra podului. În 2022, după primul atac asupra podului, Vladimir Putin a denunțat imediat o „operațiune teroristă” și a convocat Consiliul Național de Securitate.
Totuși, „Putin va trebui să riposteze”, consideră Tatiana Kastoueva-Jean, specialistă în regiune la Institutul Francez de Relații Internaționale (IFRI), „cu noi raiduri cu rachete balistice, de exemplu Oreșhnik, pentru a intimida”. Oreșnik, una dintre noile arme imparabile cu care se laudă Kremlinul, este prima rachetă balistică supersonică (Mach 10) folosită vreodată în luptă în lume, în noiembrie 2024. Totuși, nu a provocat pagube semnificative.
