Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, a declarat joi că țara sa are nevoie de “cel puțin 10 ani” pentru a-și crește cheltuielile militare astfel încât să atingă noile ținte care ar urma să fie convenite la summitul NATO din această lună.
Alianța discută creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB, potrivit stiripesurse.
Citește și: Siegfried Mureșan: Rusia va încerca din nou să influențeze alegerile parlamentare din R. Moldova
Vorbind alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, aflat la Roma pentru o reuniune a miniștrilor de externe din țările grupului Weimar plus, Tajani a subliniat necesitatea unui calendar realist pentru implementarea noilor obiective.
„Cred că putem face o înțelegere bună cu NATO și să sosim la summitul NATO de la Haga cu un acord deja pregătit, astfel încât NATO să-și poată demonstra unitatea”, a declarat ministrul italian.
Tajani a explicat că Italia susține principiul unei apărări europene consolidate, dar solicită flexibilitate în ceea ce privește termenele: „Suntem convinși că avem nevoie de o apărare europeană puternică, cu un pilon european puternic împreună cu un pilon american puternic. Așadar, suntem favorabili creșterii cheltuielilor pentru securitate, dar problema pentru noi este orizontul de timp. Am spus că avem nevoie de cel puțin zece ani pentru a atinge noile obiective. Avem nevoie de mai multă flexibilitate și cred că mergem în direcția cea bună.”
Italia alocă în prezent apărării doar 1,5% din PIB, sub actualul angajament NATO de 2%.
Mark Rutte, „destul de încrezător”
Mark Rutte s-a declarat la Roma „destul de încrezător” că statele Alianței vor ajunge „la o poziție comună” asupra creșterii cheltuielilor militare la summitul ce se va desfășura pe 24 și 25 iunie la Haga. „În prezent discutăm asupra deciziei finale pe care o vom lua” la summit, a adăugat secretarul general.
Propunerea oficială lansată săptămâna trecută de Rutte prevede creșterea bugetelor de apărare la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB. Această țintă ar fi defalcată în 3,5% din PIB strict pentru apărare, plus alocarea a încă 1,5% din PIB pentru investiții în sectoare conexe, precum infrastructura.
Procentul de 5% din PIB pentru apărare a fost cerut statelor europene și Canadei de președintele american Donald Trump.
Rutte a precizat că, spre deosebire de acordul din 2014, când aliații au stabilit să-și crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul actual vizează angajarea statelor membre asupra unor “planuri anuale care să indice creșterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%”.
Secretarul general NATO, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, sănătate sau asistență socială, a susținut că nu se poate spune că “nu sunt bani” pentru înarmarea și le-a cerut liderilor să le explice acest lucru propriilor cetățeni.
Situația României
În cazul României, după participarea la summitul de la Vilnius, președintele Nicușor Dan a arătat că până în 2032 ar urma să crească PIB-ul, la 3,5% pentru cheltuieli militare, față de anul trecut, când a fost 2,3%. Va fi o majorare etapizată, așa că vorbim de 0,2 procente în fiecare dintre următorii 7 ani, a explicat președintele Nicușor Dan.
Rezervele Spaniei față de noua țintă
Spania pare să adopte o poziție prudentă față de propunerea NATO. Surse guvernamentale spaniole citate de agenția EFE au declarat că premierul Pedro Sanchez va exprima rezerve la summitul NATO față de creșterea bugetului apărării la 5% din PIB, mai ales că există și alte țări ale UE care nu văd cu ochi buni creșterea cheltuielilor militare.
Spania consideră “arbitrară” o creștere atât de substanțială a acestui angajament. Cu toate acestea, sursele nu au precizat care va fi poziția finală a premierului Sanchez la summitul NATO, subliniind că poziția Spaniei la summit va fi „proprie și curajoasă”.
