Autoproclamatele republici populare Doneţk şi Lugansk din estul prorus al Ucrainei au anunţat vineri convocarea de alegeri generale pentru data de 11 noiembrie în ambele entităţi, nerecunoscute de comunitatea internaţională, informează EFE şi Interfax, potrivit agerpres.
În noiembrie se împlinesc patru ani de la primele alegeri din cele două republici rebele, care s-au răzvrătit împotriva Kievului în aprilie 2014, la scurt timp după triumful mişcării de contestare proeuropeană în Ucraina, ce a dus la înlăturarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia.
Citeşte şi: Cutremurul din Japonia a dus la moartea a 16 oameni. 26 sunt încă dispăruţi
Pe de altă parte, aşa-numitul parlament din Doneţk l-a numit vineri pe Denis Puşilin în calitate de nou lider al republicii, loc rămas vacant după asasinarea acum o săptămână a lui Aleksandr Zaharcenko, cel care a condus acest bastion al rebelilor proruşi din august 2014.
Puşilin (37 de ani) a devenit unul dintre liderii mişcării separatiste încă de la începuturile sale şi a fost copreşedinte al Consiliului de miniştri din Doneţk.
După alegerile din noiembrie 2014, câştigate de Zaharcenko, el a fost numit reprezentantul administraţiei din Doneţk în cadrul Grupului de contact de la Minsk, singurul format de negocieri din care fac parte delegaţii ale rebelilor şi guvernului de la Kiev.
În septembrie 2015, Puşilin a devenit preşedinte al Consiliului Popular din Doneţk (‘parlamentul’ local).
Zaharcenko (42 de ani), considerat până recent omul forte al Kremlinului în regiunea Doneţk, a fost ucis la 31 august într-un atentat cu bombă în cafeneaua ‘Separ’, situată numai câţiva metri de domiciliul său.
Atât separatiştii cât şi Moscova au acuzat Kievul de atentatul împotriva lui Zaharcenko, avertizând că acesta va agrava tensiunile din regiune şi va torpila aplicarea acordurilor de pace de la Minsk pentru soluţionarea conflictului, semnate în 2015. Conform unor observatori ruşi, în spatele asasinării lui Zaharcenko s-ar afla ‘curatorii’ lui din FSB (Serviciul Federal de Securitate al Rusiei), cărora nu le mai furniza partea lor din veniturile obţinute în urma traficului de cărbune, ţigări şi comercializarea pe piaţa neagră a ajutoarelor umanitare.
