Europarlamentarul Gregory Allione, fost pompier profesionist, trage un semnal de alarmă: UE nu este pregătită să facă față evenimentelor climatice care încep să se desfășoare, scrie „Le Point” (Franța).
În ultimii ani, imaginile solidarității europene s-au multiplicat: avionul francez Canadair zburând în ajutorul Greciei în flăcări, pompieri germani care sting incendiile din Gironde în 2022, echipele europene mobilizate după inundațiile din septembrie 2024. Această solidaritate europeană este unul dintre succesele Europei. Și totuși, pentru multiplele crize care vor urma, mijloacele și metodele nu mai sunt adaptate, potrivit stiripesurse.
Citește și: Ion Suruceanu își cere scuze pentru declarațiile făcute la adresa PAS și a unor oameni de cultură
După un an de mandat la Bruxelles, eurodeputatul Grégory Allione, fost director al brigăzii de pompieri din Bouches-du-Rhône, își prezintă diagnosticul: „Uniunea Europeană nu face ceea ce trebuie pentru a răspunde situației actuale”.
Observația este cu atât mai frapantă cu cât vine de la un profesionist care a trăit crize din interior. Mai multe incendii au fost identificate în departamentul său marți, 8 iulie, și doar unul a escaladat. „Pentru 95% din incendii, reușim să împiedicăm depășirea a 1 hectar”, explică el. Franța a stăpânit arta atacului timpuriu, dar ce se întâmplă la nivel european?
Mecanismul european de protecție civilă, creat în 2001, a fost solicitat de 58 de ori în 2024. Acest instrument de cooperare extrem de util rămâne incomplet. „Nu lucrăm suficient împreună în amonte: feedback, schimb de cunoștințe și doctrină operațională”, explică Grégory Allione.
Cea mai mare limitare este bugetară: cele 500 de milioane de euro de dinainte de 2019 au devenit 3 miliarde de euro odată cu consolidarea programului Next Generation EU. Ce se va întâmpla în următorul buget pe termen lung 2028-2035?
Pentru fostul pompier, este timpul să treacă la un nivel superior, inspirându-se din interoperabilitatea existentă în prezent între armatele NATO. „NATO, mai presus de toate, a fost un generator de partajare a doctrinei operaționale”, amintește el.
Pasul unu: instruirea personalului pe aceleași principii. Pasul doi: dezvoltarea interoperabilității echipamentelor. „Avem aceleași semiracorduri, chiar și doar pentru a conecta țevile?”, întreabă el.
Paralela nu este întâmplătoare. Asemenea NATO în fața amenințărilor geopolitice, Europa trebuie să creeze o adevărată alianță pentru a aborda provocarea climatică. „Trebuie să stabilim o strategie comună reală pentru a răspunde în solidaritate”, susține europarlamentarul.
În Europa, fiecare țară își pune la punct propria soluție. Portugalia și Grecia au creat ministere dedicate după incendii majore. Spania a optat pentru un model mixt civil-militar, cu 4.000 de militari specializați. Germania mizează pe 1 milion de pompieri voluntari. Olanda a organizat 25 de regiuni de securitate descentralizate.
Această diversitate dezvăluie o realitate: stingerea incendiilor nu se face în același mod în fiecare țară. Țările se confruntă cu diferite tipuri de incendii: relieful, apele și vegetația variază. Unele folosesc elicoptere, altele bombardiere cu apă.
Tehnologia va evolua în următorii ani pentru a detecta focarele de incendii și a le controla rapid. Dronele care eliberează buzunare cu apă și modelele de aeronave cu dublă utilizare ar putea îmbunătăți capacitățile. Urgența este palpabilă. Întrucât fiecare pădure care arde anulează eforturile de decarbonizare prin eliberarea unei cantități de CO2 în aer…
Însă adevărata bogăție a Europei constă în cei 3 milioane de pompieri voluntari. În Franța, „80% din resursele prezente la toate incendiile noastre sunt pompieri voluntari”. Austria, la rândul său, are 300.000 de voluntari pentru 10 milioane de locuitori.
Această natură voluntară este însă amenințată de jurisprudența europeană privind timpul de lucru. Pe 21 februarie 2018, hotărârea Matzak a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dat peste cap o situație dificilă.
Referindu-se la o hotărâre preliminară a Belgiei – în care autoritățile franceze interveniseră – prin care se urmărea să se stabilească dacă perioadele petrecute la domiciliu de către pompierii voluntari constituie perioade de muncă în sensul dreptului european, Curtea a stabilit o dublă clasificare.
Pe de o parte, pompierii voluntari belgieni trebuie clasificați drept „lucrători” în sensul legislației europene, iar pe de altă parte, perioadele petrecute în serviciu la domiciliu de către pompierii voluntari trebuie considerate „timp de lucru”.
Această jurisprudență ar putea obliga pompierii voluntari să respecte durata maximă de lucru săptămânală de 48 de ore și perioadele de odihnă obligatorii, făcând angajamentul lor incompatibil cu o altă activitate profesională.
Modelul francez al pompierilor voluntari este spulberat. Deocamdată, Franța ignoră hotărârea Matzak, iar în februarie 2020, tribunalul administrativ din Lyon (Rhône) a respins cazul a trei pompieri voluntari care doreau să fie plătiți pentru orele de gardă sau de permanență.
În ciuda rezistenței naționale și a intervenției guvernului, Comisia Europeană nu are nicio intenție de a revizui Directiva UE privind timpul de lucru și nici de a introduce o directivă dedicată în mod specific voluntarilor din serviciile de securitate și protecție civilă. Acesta este punctul asupra căruia Parlamentul European trebuie să se pronunțe.
Citește și: Casa lui Brad Pitt din California, jefuită de hoți
Pandemia a arătat limitele improvizației. Mecanismul european a fost activat între 16 ori (în 2013) și 40 de ori (în 2021). Pandemia de Covid-19 a provocat o creștere bruscă a activității sale: 85 de intervenții în 2020, 73 de intervenții în 2021.
„Trebuie să nu mai spunem ‘dormiți liniștiți, serviciile publice se vor ocupa de toate’”, avertizează Grégory Allione. „Confruntată cu provocările climatice, Europa trebuie să treacă de la reacție la anticipare”. Acest lucru necesită, de asemenea, ca populațiile civile să se pregătească pentru crize.
Acesta este scopul principal al raportului Niinistö privind pregătirea civilă și ceea ce au trăit cu cruzime spaniolii în timpul penei de curent electric din 28 aprilie. Toată lumea ar trebui acum să păstreze acasă suficiente resurse pentru 72 de ore de autonomie: mâncare, apă, medicamente, baterii, lanterne și bani… Am putea zâmbi, dar aceasta este lumea incertă în care am intrat acum.
