Președintele rus Vladimir Putin se confruntă cu presiuni tot mai mari generate de războiul pe care l-a declanșat în Ucraina, iar unele dintre acestea se dovedesc acum mai greu de gestionat decât în primii ani ai invaziei pe scară largă, arată o analiză Bloomberg.
Ucraina lovește tot mai adânc în teritoriul Rusiei În acest an, Ucraina a sporit semnificativ raza de acțiune și intensitatea atacurilor sale cu drone și rachete pe teritoriul Rusiei, inclusiv împotriva Moscovei, extinzând războiul tot mai adânc în cea mai mare țară ca suprafață din lume, scrie Bloomberg, potrivit stiripesurse.ro.
Citeşte şi: Maia Sandu a semnat la Summitul de la Kiev o Declarație de susținere a Ucrainei – Stiripesurse.md
Peste jumătate din regiunile Rusiei, care reprezintă mai mult de 70% din populația țării, au emis alerte aeriene cel puțin o dată în 2026, potrivit unei analize realizate de Bloomberg pe baza comunicatelor autorităților regionale. În iulie, rafinăria de petrol din Omsk, situată în Siberia de Vest, la peste 2.500 de kilometri de Ucraina, a fost avariată într-un atac cu drone.
Această schimbare reflectă capacitățile tot mai mari ale Ucrainei de a lansa atacuri la distanță mare, precum și numărul impresionant de drone pe care țara este acum capabilă să le trimită pentru a încerca să copleșească sistemele sofisticate de apărare aeriană ale Rusiei.
Ucraina a început, de asemenea, să utilizeze racheta „Flamingo”, produsă pe plan intern, despre care afirmă că are o rază de acțiune de până la 3.000 de kilometri. Și racheta de croazieră „Neptune”, dezvoltată inițial ca armă antinavă, este capabilă să lovească ținte terestre aflate la o distanță de până la 1.000 de kilometri.
Comandanții militari ruși au recunoscut că apărarea împotriva atacurilor ucrainene a devenit din ce în ce mai dificilă. Putin a cerut extinderea a ceea ce el descrie ca fiind o zonă tampon de securitate în regiunile Sumî și Harkiv din Ucraina, pentru a îndepărta amenințările de granița Rusiei.
Penurie de combustibil
Ucraina și-a intensificat atacurile asupra industriei ruse de combustibili la un nivel fără precedent, lovind în repetate rânduri obiective selectate pentru a provoca daune maxime și a împiedica reparațiile rapide.
Cantitatea de țiței prelucrată în rafinăriile rusești a scăzut la 3,8 milioane de barili pe zi în iunie, de la 5,4 milioane în aceeași lună a anului 2025, potrivit estimărilor Agenției Internaționale pentru Energie.
În prezent, este înregistrată o penurie de combustibil la nivel național, raționalizarea și întreruperile în aprovizionare din majoritatea regiunilor rusești ducând la o creștere vertiginoasă a prețurilor la benzină, obligând șoferii să stea la coadă ore întregi la stațiile de alimentare. Piața neagră a combustibilului a luat amploare.
Pentru a asigura aprovizionarea internă și a menține sub control prețurile la pompă, autoritățile ruse au interzis majoritatea exporturilor de benzină, kerosen și motorină și au aprobat măsuri de stimulare a importurilor.
Economia Rusiei, sub presiune
Economia Rusiei a încetinit aproape până la stagnare în acest an, determinându-l pe Putin să ceară explicații de la oficiali și să solicite măsuri pentru a inversa tendința.
În timp ce producția militară continuă să crească, majoritatea industriilor civile își reduc producția și investițiile, înregistrând o scădere de două cifre în primul trimestru, pe fondul dificultăților cu care se confruntă întreprinderile din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor.
Nu există semne de îmbunătățire atât timp cât Putin continuă războiul. Cheltuielile guvernamentale uriașe pentru armată obligă Banca Rusiei să compenseze impactul inflaționist prin rate ridicate ale dobânzii.
În ciuda stării de depresiune a economiei, salariile – și, odată cu ele, cererea de consum – continuă să crească, deoarece redirecționarea resurselor către sectorul apărării menține acută penuria de forță de muncă, lăsând puțin spațiu pentru relaxarea politicii monetare.
Atacurile ucrainene asupra instalațiilor industriale din Rusia vor afecta, de asemenea, probabil producția, contribuind în același timp la presiunile inflaționiste.
Diplomația rusă nu obține rezultate
După ce Trump l-a primit pe Putin la summitul de la Anchorage, Alaska, în august 2025, Kremlinul spera că președintele SUA îl va presa pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski să accepte concesii majore față de Rusia în cadrul unui acord de pace. Acest lucru nu s-a întâmplat niciodată, iar principalii consilieri ai lui Putin în materie de politică externă au început să recunoască că un acord bazat pe ceea ce ei numeau „spiritul de la Anchorage” era puțin probabil.
Discuțiile conduse de SUA cu Rusia și Ucraina au intrat în impas încă din februarie, când Trump și-a îndreptat atenția către Orientul Mijlociu și războiul cu Iranul. Rusia afirmă că forțele sale continuă să înregistreze progrese în estul Ucrainei, o afirmație contestată de Kiev.
Pe măsură ce războiul se prelungește, costurile economice, militare și politice continuă să crească, lăsându-l pe Putin din ce în ce mai vulnerabil. Deocamdată, impasul poate părea încă gestionabil pentru Kremlin, notează Bloomberg.
Popularitatea lui Putin, în scădere
Nivelul de încredere al rușilor în Putin a scăzut cu 4,4 puncte procentuale, ajungând la 72,3% în iulie, potrivit unui sondaj realizat de VTsIOM. În aprilie, ratingul lui Putin a ajuns la 71%, cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, înainte de a crește din nou după ce VTsIOM și-a modificat metodologia.
Această schimbare reflectă frustrarea crescândă a rușilor față de impactul asupra vieții cotidiene al atacurilor cu drone și rachete din Ucraina, precum și de perturbările cauzate de restricțiile privind internetul mobil și de întreruperile frecvente din motive de securitate.
Nu există date fiabile privind numărul total al victimelor rusești din acest război. Centrele de cercetare occidentale estimează că acesta ar fi putut depăși 1,2 milioane de morți și răniți. Mediazona și Serviciul rus al BBC au verificat identitatea a peste 230.000 de soldați ruși uciși, folosind surse publice, subliniind totodată că această cifră reprezintă un minim.
Deși nimic din toate acestea nu reprezintă o amenințare imediată la adresa regimului lui Putin, tensiunile militare și economice, precum și frustrarea crescândă a opiniei publice erodează treptat imaginea de control și stabilitate promovată de Kremlin pe tot parcursul războiului.
