Astmul sever a devenit mult mai uşor de controlat datorită medicamentelor biologice, dar cercetătorii de la Institutul Karolinska au făcut o descoperire neaşteptată.
Aceste tratamente pot să amelioreze simptomele, dar nu elimină complet celulele imune care provoacă inflamaţia. Aceste celule, în unele cazuri, chiar cresc în timpul tratamentului, ceea ce ridică întrebarea dacă soluţiile actuale sunt cu adevărat eficiente pe termen lung în managementul astmului, potrivit stiripesurse.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
Medicamentele biologice au schimbat complet viaţa persoanelor care suferă de astm sever, ajutându-i pe pacienţi să respire mai uşor şi să trăiască mai confortabil.
Ce au descoperit cercetătorii
Totuşi, cercetătorii de la Karolinska au descoperit un lucru surprinzător: deşi tratamentele biologice ameliorează simptomele astmului, ele nu elimină complet celulele imune care cauzează inflamaţia.
Unele dintre aceste celule chiar cresc în timpul tratamentului, ceea ce sugerează că medicamentele doar controlează simptomele, fără a rezolva cauza principală a bolii.
Acest lucru ar putea explica de ce astmul revine adesea după întreruperea tratamentului şi ridică întrebări despre eficienţa pe termen lung a medicamentelor biologice.
„Acestea ajută majoritatea pacienţilor să-şi controleze simptomele, dar modul în care aceste medicamente afectează sistemul imunitar a rămas necunoscut până acum”, spune Valentyna Yasinska, consultant în medicină pulmonară la Spitalul Universitar Karolinska şi doctorandă în cadrul Departamentului de Medicină din Huddinge al Institutului Karolinska, citată într-un comunicat.
Într-un nou studiu, publicat în jurnalul ştiinţific Allergy, echipa de la Karolinska a explorat ce se întâmplă cu celulele imune ale pacienţilor trataţi cu biologice.
Cercetătorii au analizat probe de sânge de la 40 de pacienţi înainte şi în timpul tratamentului şi au descoperit că, în loc să dispară, anumite tipuri de celule imune, esenţiale în inflamaţia cronică a căilor respiratorii, care caracterizează astmul bronşic, au crescut în timpul tratamentului.
„Acest lucru sugerează că biologicele ar putea să nu abordeze cauza principală a problemei, indiferent cât de mult ajută pacienţii cu astm în timpul tratamentului. Tratamentul continuu ar putea fi necesar pentru a menţine boala sub control”, spune Jenny Mjösberg, profesor de imunologia ţesuturilor, la Departamentul de Medicină din Huddinge.
Constatările se bazează pe datele pacienţilor cu astm sever
Constatările se bazează pe datele pacienţilor cu astm sever din cadrul studiului BIOCROSS. Cercetătorii au utilizat metode avansate, precum citometria de flux şi secvenţierea la nivel de celulă unică, pentru a determina proprietăţile şi funcţia celulelor imune.
„Am fost surprinşi să descoperim că nivelurile din sânge ale celulelor inflamatorii au crescut, mai degrabă decât să scadă, ceea ce ar putea explica de ce inflamaţia căilor respiratorii revine adesea atunci când tratamentul este redus sau întrerupt. Este important să înţelegem efectele imunologice pe termen lung ale acestor medicamente”, a explicat Lorenz Wirth, doctorand în acelaşi departament.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Se ştiu încă puţine despre efectele pe termen lung ale biologicelor precum mepolizumab şi dupilumab, deoarece acestea sunt medicamente relativ noi, fiind prescrise pacienţilor cu astm de mai puţin de zece ani.
Următoarea etapă a studiului va fi analiza probelor de la pacienţi cu o istorie lungă de tratament şi studierea ţesuturilor pulmonare pentru a observa cum sunt afectate celulele imune în căile respiratorii.a
Acest studiu a primit finanţare de la Uniunea Europeană, prin programul Horizon 2020, guvernul suedez, Fundaţia Suedeză pentru Inima şi Plămâni (Swedish Heart-Lung Foundation), Centre for Innovative Medicine, Fundaţia Torsten Söderberg, Institutul Karolinska, şi Consorţiul ChAMP.
