Nu este pentru prima dată când capitalele europene sunt cuprinse de neliniște la gândul că președintele rus Vladimir Putin ar putea să divizeze chirurgical alianța transatlantică și să obțină tot ce își dorește în Ucraina.
„Există riscul să devenim o notă de subsol în istorie”, a declarat pentru CNN un diplomat european, care a refuzat să-și decline identitatea întrucât nu era mandatat să vorbească oficial, potrivit stiripesurse.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Parțial, temerile europenilor pornesc de la faptul că se știe foarte puțin despre ceea ce a propus Kremlinul pentru a opri luptele din Ucraina. Putin nu a dat detalii, iar emisarul american Steve Witkoff nu a spus nimic după întâlnirea sa cu liderul rus de miercurea trecută.
„Este foarte complicat. O să recuperăm ceva, o să schimbăm ceva. Vor fi unele schimburi de teritorii, spre binele amândurora”, a spus Trump, după ce Witkoff a părăsit Moscova.
Europenii sunt neîncrezători
Europenii se tem însă că „binele amândurora” este un rezultat foarte puțin probabil.
Nu există nicio indicație că Putin și-ar fi schimbat cu un milimetru poziția maximalistă – nici teritorial, nici în privința menținerii Ucrainei drept țintă pentru Rusia, fără garanții de securitate și cu limitări asupra dimensiunii și capabilităților armatei sale.
„Nu există, la Paris, Berlin sau Londra, sentimentul că această administrație americană consideră importantă problema ocupării teritoriului altcuiva, iar (europenii) găsesc asta profund tulburător”, a spus diplomatul.
Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și UE s-au simțit obligate să declare într-un comunicat comun: „Rămânem angajați în principiul că frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță.” Polonia și Finlanda au semnat și ele declarația.
Ce ar cere Putin
Potrivit Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), „Administrația Trump a descris cererile raportate ale președintelui rus Vladimir Putin pentru un armistițiu în Ucraina în patru moduri diferite de la 6 august încoace”.
Un element comun tuturor versiunilor: Putin ar cere retragerea forțelor ucrainene din toate zonele regiunii Donețk pe care încă le controlează, inclusiv orașe importante precum Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantînivka.
„Acceptarea unei astfel de cereri ar forța Ucraina să abandoneze ‘centura fortăreață’, principala linie defensivă fortificată din Donbas încă din 2014”, a subliniat ISW, expunând țara la noi agresiuni.
„Ucraina, mai mult decât oricine, înțelege că teritoriul cedat ar fi folosit apoi ca rampă de lansare pentru viitoare agresiuni rusești”, a spus duminică Mick Ryan, care urmărește conflictul ucrainean pe blogul său Futura Doctrina.
Paralelele cu Acordul de la München din 1938 între premierul britanic Neville Chamberlain și Adolf Hitler sunt izbitoare. Chiar și după invadarea Cehoslovaciei de către naziști, Chamberlain a spus că Hitler l-a asigurat: „Aceasta este ultima revendicare teritorială pe care o am de făcut în Europa.”
Nu se știe dacă Putin va insista și asupra cedării controlului complet asupra altor două regiuni ucrainene – Herson și Zaporojie – ale căror capitale regionale se află încă în mâini ucrainene, sau dacă ar accepta o înghețare a frontului actual în aceste zone.
De asemenea, nu e clar dacă Putin va cere recunoașterea suveranității ruse asupra Crimeii și, dacă da, ce ar putea oferi în schimb. Zelenski a subliniat deja că constituția Ucrainei interzice cedarea vreunui teritoriu.
Fără armistițiu nu încap discuții
Europenii consideră că un armistițiu trebuie să fie precondiția oricărei discuții despre teritoriu. „Linia actuală de contact ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor”, au spus liderii europeni sâmbătă.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
O altă necunoscută: dacă Kremlinul ar accepta o eventuală „forță de reasigurare” europeană care să garanteze armistițiul. Până acum, toate indiciile arată că Moscova nu va permite participarea vreunui membru NATO.
Liderii europeni au declarat că trebuie să existe „garanții de securitate solide și credibile care să permită Ucrainei să își apere eficient suveranitatea și integritatea teritorială.”
Experiența arată însă că, în ciuda eforturilor lor de a-l flata și calma pe Trump, europenii riscă să fie ignorați.
„De la inaugurarea sa din ianuarie, europenii și-au cumpărat abonamente nelimitate la roller coaster-ul Trump. S-au urcat, s-au legat cu centurile și au țipat regulat de groază, dar nu au reușit să coboare”, a spus Rym Momtaz, de la Carnegie Endowment for International Peace.
Ei plătesc prețul lipsei unei strategii proprii, independente de SUA – exact ceea ce președintele francez Emmanuel Macron pledează de opt ani.
Oricât ar dori să sprijine și să protejeze Ucraina, europenii au ajuns să implore și să ghicească ce s-ar putea decide în absența lor.
„Orice acord între SUA și Rusia trebuie să includă Ucraina și UE, pentru că este vorba despre securitatea Ucrainei și a întregii Europe”, a declarat duminică șefa diplomației UE, Kaja Kallas.
Pentru Mick Ryan, fost general australian, situația Europei este mult mai periculoasă decât ar trebui, pentru că – spune el – SUA nu au, de fapt, o strategie pentru Ucraina.
„Există doar furie, impulsuri, postări pe rețelele sociale, multiple schimbări de direcție și dorința de fond a lui Trump de a câștiga Premiul Nobel pentru Pace”, susține Ryan.
