Industria avicolă din Ucraina trece printr-o expansiune fulminantă, în mare parte datorită politicilor duty-free ale Uniunii Europene, ceea ce pune o presiune uriașă asupra producătorilor europeni.
Carnea de pasăre ucraineană, vândută la prețuri de dumping și obținută prin metode care nu respectă regulamentele UE, intră masiv pe piața comunitară, generând îngrijorare atât în rândul fermierilor, cât și al consumatorilor, potrivit stiripesurse.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Ascensiunea MHP, gigantul avicol al Ucrainei
Fenomenul este condus de compania MHP, controlată de oligarhul Yuri Kosyuk, care a transformat o fostă fabrică de pâine într-un colos al aviculturii.
În contextul în care 30% din capacitatea de producție se află pe teritoriu ocupat de Rusia, iar piața internă ucraineană se contractă din cauza războiului și a emigrării, strategia MHP este clară: cucerirea pieței europene.
Exporturile de carne de pasăre ale Ucrainei au atins 43 de milioane de dolari în 2022, înregistrând o creștere de 35% în primul trimestru din 2024 și fiind prognozate la 220 de milioane de dolari pentru întregul an. Acest segment este deja cel mai dinamic dintre exporturile agricole ucrainene.
Sprijinită de creșterea cotelor duty-free cu încă 30.000 de tone, compania și-a extins amprenta europeană prin achiziții strategice: în Slovacia și Croația sunt deja activi, în Serbia construiesc o nouă fabrică, iar în Slovenia, odată cu preluarea Perutnina Ptuj, au majorat producția la 38,5 mii tone.
La acestea se adaugă recenta achiziție a grupului spaniol UVESA, unde MHP a preluat 92% din acțiuni, cu sprijinul Comisiei Europene.
UE a majorat cota scutită de taxe vamale de la 90.000 la 120.000 de tone până în 2025
Deși unele state, precum Ungaria, au impus restricții la importul de produse sensibile, avantajul de cost al Ucrainei rămâne evident, mai ales la furaje, care reprezintă 60% din prețul final al cărnii de pasăre, potrivit agroinform.hu
În plus, UE a majorat cota scutită de taxe vamale de la 90.000 la 120.000 de tone până în 2025, fapt care adâncește decalajul competitiv.
Pentru producătorii europeni, diferența de costuri „de câteva zeci de procente” este considerată devastatoare, într-un sector în care marjele de profit sunt deja extrem de mici.
Îngrijorări privind siguranța alimentară
Dacă pentru consumatori carnea ieftină din Ucraina poate părea un avantaj, pentru cei preocupați de sănătate apar semne de întrebare serioase.
Este important de precizat că, în Ucraina:
- este permisă hrănirea păsărilor cu furaje modificate genetic,
- se folosește făină de carne provenită din animale moarte,
- iar administrarea preventivă a antibioticelor este o practică acceptată.
Cum păsările sunt sacrificate la numai cinci săptămâni de creștere, există riscul ca reziduurile de antibiotice să rămână în organism și, implicit, să ajungă la consumatori.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Investiții agresive pe piața comunitară
Deși Comisia Europeană a promis introducerea unor restricții privind metodele de producție neautorizate și o deschidere mai atentă a piețelor sensibile, aceste măsuri vor intra în vigoare abia după revizuirea din 2028.
Până atunci, producătorii europeni vor continua să concureze cu un sector ucrainean sprijinit de regimul duty-free și de investiții agresive pe piața comunitară.
Pentru unii, acest fenomen înseamnă integrarea Ucrainei în lanțul alimentar european. Pentru alții, însă, reprezintă o amenințare directă la viitorul sectorului avicol din UE.
