În cea mai mare fermă de insecte din lume, situată în Nesle, Franța, aproximativ 10 miliarde de larve de muscă-soldat negru consumă zilnic tone de deșeuri alimentare, pregătindu-se să fie transformate în pudră proteică și uleiuri utilizate în hrana pentru pești, animale și animale de companie, transmite The Washington Post.
Proiectul aparține start-up-ului francez Innovafeed, care vrea să demonstreze că insectele pot fi soluția pentru reducerea amprentei de carbon a industriei alimentare. „Nu este un dat că proteina din insecte va avea o amprentă de carbon mai mică decât cea din soia sau făina de pește. Totul depinde de felul în care crești insectele, de unde îți iei energia și cu ce le hrănești”, a explicat Clément Ray, CEO-ul companiei.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Cum funcționează ferma de insecte
Larvele trăiesc în tăvi suprapuse pe 10 niveluri și sunt hrănite cu subproduse provenite dintr-o fabrică de amidon, zahăr și etanol aflată în apropiere. Un sistem de conducte transportă zilnic cantități uriașe de tărâțe de grâu și resturi lichide direct în fermă. Căldura necesară dezvoltării lor este asigurată prin aburul și apa caldă provenite de la o centrală energetică vecină.
Robotica joacă un rol esențial: mașinile distribuie ouăle și hrana, monitorizează rata de supraviețuire a larvelor cu ajutorul camerelor și inteligenței artificiale și separă insectele de excrementele lor, care sunt apoi transformate în îngrășământ.
După 14 zile, 95% dintre larve sunt omorâte cu abur fierbinte și procesate: partea solidă devine pudră proteică pentru acvacultură, iar grăsimile se transformă în ulei destinat hranei pentru porci, câini și pisici. Doar 5% dintre larve sunt păstrate pentru reproducere.
O soluție pentru viitor?
Insectele au o dietă naturală bazată pe materii în descompunere și produc peptide antimicrobiene, ceea ce le face rezistente la boli. „Ceea ce face ca musca-soldat negru să fie piatra de temelie este faptul că poate mânca orice”, a explicat Jeff Tomberlin, profesor la Texas A&M University.
Pentru industria acvaculturii, alternativa este promițătoare. „Dacă nu găsim noi ingrediente, oceanele vor fi suprapescuite și epuizate. Pentru supraviețuirea industriei de acvacultură, cea mai mare provocare este hrana”, a declarat Katherine Bryar, director de marketing global la BioMar, un furnizor de hrană pentru pești.
Totuși, costurile rămân ridicate. Proteina din insecte este mai scumpă decât ingredientele clasice, cum ar fi soia sau peștii oceanici folosiți pentru furaje. În plus, industria se confruntă cu dificultăți: unele companii au dat faliment, iar reglementările privind folosirea insectelor în hrana animalelor sunt încă restrictive. „Dacă clienții văd că unii jucători eșuează, încep să se întrebe: merită să investim în această soluție?”, a recunoscut Clément Ray.
Extinderea pe piața globală
În ciuda obstacolelor, Innovafeed a atras parteneriate cu giganți precum ADM și Cargill în SUA și are planuri să construiască o nouă fermă în Decatur, Illinois, lângă cea mai mare fabrică de procesare a porumbului din lume. Alte start-up-uri, precum Protix din Olanda, au semnat acorduri cu Tyson Foods pentru ferme similare.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
În prezent, Innovafeed explorează 30-40 de locații în Europa și încă 50 în Statele Unite pentru a deschide noi ferme de insecte, toate situate lângă surse de deșeuri și energie reziduală.
Specialiștii cred că aceste ferme ar putea fi integrate și la nivel comunitar, colectând deșeuri de la supermarketuri sau chiar de la gospodării. „Dacă această industrie se dezvoltă, mi-ar plăcea să o văd implementată la mai multe niveluri, inclusiv în comunități unde oamenii ar putea aduce resturile alimentare pentru a fi reciclate”, a spus Christine Picard, biolog la Indiana University.
