Judecătorul principal din procesul în apel, la Haga, al fostului lider politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadzic a anunţat joi că se retrage, ca urmare a unei proceduri de recuzare împotriva lui, relatează AFP, potrivit agerpres.
În 2016, Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPIY) l-a condamnat pe Radovan Karadzic la 40 de ani de închisoare, găsit vinovat de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii în timpul conflictului din Bosnia (1992-1995).
Citeşte şi: Un avion plin cu pasageri a ajuns în mare după o aterizare ratată – VIDEO
Procesul său în apel s-a deschis la Haga în aprilie în faţa Mecanismului pentru tribunalele penale internaţionale (MTPI) al ONU, care a preluat ştafeta de la (TPIY).
“Pentru a evita ca o procedură de recuzare (angajată de avocaţii lui Radovan Karadzic) să obstrucţioneze derularea procesului în apel, este în interesul justiţiei ca să mă retrag din acest dosar”, a declarat judecătorul Theodor Meron, preşedintele MTPI, într-un document dat publicităţii.
Theodor Meron şi alţi doi judecători au fost recuzaţi la începutul lui septembrie în procesul în apel al fostului lider militar al sârbilor bosniaci Ratko Maldic, condamnat la închisoare pe viaţă de TPIY pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război.
Avocaţii lui Radovan Karadzic au utilizat aceleaşi argumente ca cele avansate în cazul lui Ratko Mladic, şi anume cei trei judecători ai procesului în apel nu vor fi imparţiali pentru că au luat hotărâri deja în dosare referitoare la aceleaşi fapte.
Citeşte şi: Autorităţile britanice au identificat un al treilea agent rus, implicat în otrăvirea lui Serghei Skripal
Judecătorul Theodor Meron a dat asigurări însă că “va continua să judece dosarul Karadzic cu imparţialitate”.
Radovan Karadzic, 73 de ani, şi Ratko Mladic, 76 de ani, au fost condamnaţi de TPIY pentru rolul lor în războiul care a urmat destrămării Iugoslaviei după prăbuşirea comunismului la începutul anilor 1990. Acest conflict a făcut peste 100.000 de morţi şi 2.2 milioane de deplasaţi.
Amândoi au făcut apel la condamnarea lor, care recunoaşte în principal participarea lor la genocidul din enclava Srebrenica. Aproape 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost ucişi în 1995, cea mai mare atrocitate comisă în Europa după Al Doilea Război Mondial.
