Cartea „Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului”, semnată de acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și Alexandru Simon, a fost lansată la Chișinău, într-un eveniment care a reunit cercetători, profesori și pasionați de istorie. Volumul oferă o perspectivă inovatoare asupra relațiilor dintre Țările Române și Europa renascentistă, evidențiind contribuțiile diplomatice și culturale ale domnitorului Ștefan cel Mare, transmite MOLDPRES.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei, academicianul Ion Tighineanu, a salutat prezența la Chișină a lui Ioan-Aurel Pop, subliniind importanța vizitei sale pentru mediul academic și cultural.
„Ioan-Aurel Pop este un intelectual de mare forță în peisajul istoriografic și cultural contemporan, un savant erudit de anvergură europeană și internațională. Este autor și coautor a peste 100 de cărți, tratate și manuale universitare, ediții vizuale-istorice, precum și a peste o mie de studii și articole, fiind considerat unul dintre cei mai profunzi și prolifici medieviști români contemporani. A obținut o recunoaștere unanimă atât în mediul academic românesc, cât și internațional, cu domenii de competență care includ istoria medievală românească și europeană, instituțiile medievale și paleografia latină. Lansarea cărților acad. Ioan-Aurel Pop la Chișinău devine astfel o frumoasă tradiție”, a afirmat Tighineanu.
Citește și: Centrul Cultural Rus din Chișinău continuă activitatea, deși autoritățile au decis închiderea
Lansarea a fost urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri, în care publicul a avut ocazia să discute direct cu autorii, generând dezbateri despre moștenirea lui Ștefan cel Mare în contextul actual al integrării europene.
Academicianul Andrei Eșanu a subliniat importanța lucrării, evidențiind modul în care aceasta oferă publicului acces la informații valoroase despre domnia lui Ștefan cel Mare și contribuțiile sale în context european.
„A venit timpul pentru a scrie o nouă sinteză de istorie a lui Ștefan cel Mare în context românesc și european. Sper ca tinerii care vin după noi, cu multă energie și seriozitate, să preia ștafeta și să realizeze noi cercetări și sinteze despre cea mai strălucită domnie din mediul românesc – domnia lui Ștefan cel Mare”, a menționat Eșanu.
Profesorul Ion Eremia de la Universitatea de Stat din Moldova a remarcat amploarea cărții, de peste 700 de pagini, recomandând cititorilor să aibă la îndemână un pix și un carnet pentru notițe, având în vedere bogăția informațiilor și referințele bibliografice.
Volumul „Ștefan cel Mare în Europa” se remarcă prin bogăția documentară, ilustrații și analiză detaliată, reprezentând o resursă valoroasă pentru cercetători, istorici și toți cei interesați de istoria medievală românească și europeană.
„Stefan al III-lea cel Mare (1457-1504) a avut cea mai lunga domnie medievala – de aproape o jumatate de secol – din istoria romanilor si, prin infaptuirile sale, a fost cel mai important suveran roman din Evul Mediu. De aceea, viata si soarta sa au fascinat, incepand cu secolul al XVI-lea, toate generatiile de istorici romani si pe multi dintre istoricii straini, din tari vecine sau mai indepartate.
De aceea, despre Stefan cel Mare s-a si scris cel mai mult. Anii din urma, insa, au adus la lumina, in urma unor laborioase cercetari, noi izvoare de epoca, in limbile latina, italiana, germana, franceza ori spaniola, culese din anumite arhive occidentale (Venetia, Roma, Milano, Mantova, Florenta, Munchen, Paris, Barcelona etc.), izvoare care, alaturate surselor mai vechi, publicate in colectii si volume obscure sau ramase necunoscute scrisului istoric romanesc, au evidentiat noi fatete ale acestei personalitati de exceptie”, notează autorii Ioan Aurel Pop și Alexandru Simon.
Președintele Academiei Române, acad. Ioan-Aurel Pop, a susținut la Chișinău prelegerea publică „Ștefan cel Mare în Europa”, în cadrul căreia a explorat nu doar figura voievodului moldovean ca apărător al creștinătății, ci și impactul său asupra identității românești. În discursul său, acad. Pop a subliniat modul în care domnitorul a devenit un simbol al rezistenței și al diplomației, reușind să facă față cu succes presiunilor și expansiunii Imperiului Otoman, lăsând o amprentă durabilă în istoria și cultura românească.
