După 600 de atacuri aeriene în șase ore, sâmbătă titlurile vorbeau despre drone lansate ziua, în timp ce mii de civili își trăiau rutina de război, înaintea stării de asediu de seară, scrie „Avvenire” (Italia).
Acesta este felul de a negocia al lui Vladimir Putin, suspectat că a trimis un avertisment Bruxelles-ului a doua zi după o nouă încălcare a spațiului aerian european, trimițându-și așii în cibernetică (infiltrați din timp) să perturbe traficul aerian, începând chiar cu cel de pe aeroportul belgian. Un model de negociere folosit în aproximativ douăzeci de războaie de când țarul s-a instalat pentru prima dată la Kremlin, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
De la întâlnirea din 15 august cu Donald Trump în Alaska, atacurile asupra Ucrainei și provocările la adresa Uniunii Europene și NATO au fost fără precedent. Inclusiv cei 700.000 de soldați desfășurați în linia frontului. „Președintele rus Putin a ajuns la concluzia că escaladarea militară este cea mai bună modalitate de a forța Ucraina să negocieze în termenii săi”, relatează Bloomberg, citând surse din Kremlin. Retragerea treptată a SUA a fost confirmată de cuvintele trimisului SUA pentru Ucraina, generalul în retragere Keith Kellogg. Casa Albă, a explicat el, ar saluta predarea teritoriilor ocupate până acum, dar fără a proceda la o recunoaștere internațională. O înghețare a conflictului care ar reaminti de Războiul Rece sau, mai recent, de ocuparea Crimeii.
Un scenariu pe care, potrivit mai multor surse diplomatice și de informații internaționale contactate de cotidianul Avvenire, Rusia intenționează să-l urmărească, iar atacurile din ultimele 24 de ore, în special atacul asupra mai multor centrale energetice, ar confirma „da-ul” preliminar al lui Putin, al cărui scop este să-i sperie pe europeni, provocându-i constant și creând astfel tensiuni regionale din ce în ce mai mari. La sfârșitul săptămânii viitoare, de exemplu, vor avea loc alegeri parlamentare în Moldova. Sondajele zguduie actuala majoritate slabă pro-UE, în avantajul partidelor de opoziție care au legături strânse cu Moscova. Chișinăul este în prezent un „tampon” între Ucraina și Uniunea Europeană, dar se învecinează cu România, stat membru NATO. La București, încercarea Rusiei de a influența alegerile prezidențiale din acest an s-a încheiat cu o acuzație de tentativă de lovitură de stat împotriva candidatului Georgescu și fuga în Rusia a lui Horațiu Potra, considerat creierul din spatele operațiunilor de manipulare a opiniei publice. Antreprenorul cu trecut mercenar jurase întotdeauna că nu are nicio legătură cu Moscova.
Kievul nu se limitează la a fi doar spectator. Dronele ucrainene au atacat stații de pompare implicate în exporturile de petrol rusesc din portul Novorossiisk, de pe coasta de est a Mării Negre. Moscova susține că a interceptat și distrus 149 de drone lansate din Ucraina, dintre care 40 au fost în regiunea Rostov. Nu au fost raportate victime sau pagube. Ministerul Apărării de la Moscova a raportat lansări ucrainene asupra orașului Saratov, unde au fost interceptate dronele. Cu toate acestea, imaginile de pe rețelele de socializare din oraș arată marea uzină petrochimică cuprinsă de flăcări și o coloană de fum întunecat vizibilă la kilometri distanță.
Săptămâna care începe promite să fie una plină de evoluții interesante, deoarece Ucraina se așteaptă la un nou val de atacuri asupra infrastructurii energetice, atacuri care ar lăsa țara într-o situație mai proastă decât în timpul precedentelor patru ierni de război. „Rusia lansează 20, 30, 40 de drone și rachete pentru a ataca simultan o țintă. Este extrem de greu să ne protejăm instalațiile”, a remarcat acum câteva zile Maxim Timchenko, CEO al DTEK, cea mai mare companie privată de energie din Ucraina. „Dacă atacurile asupra centralelor electrice și a infrastructurii de gaze naturale se intensifică, orașele ucrainene s-ar putea confrunta cu ore întregi de întreruperi de curent pe zi și ar putea rămâne fără încălzire în această iarnă”, a declarat pentru Kyv Independent Olena Pavlenko, președinta Dixi Group, un think tank ucrainean specializat în probleme energetice.
Încă o dată, atacurile rusești trebuie interpretate dincolo de limbajul lor militar brutal. Avertismentul fusese dat acum deja acum două săptămâni: în ziua de 8 septembrie, când rachetele au avariat o centrală termică din regiunea Kiev. Iar sâmbătă, surse media apropiate Kremlinului, citate de agențiile de știri internaționale, au confirmat: „Vladimir Putin intenționează să continue să țintească infrastructura energetică ca parte a unei escaladări mai ample care vizează forțarea Ucrainei la negocieri de pace”. Pentru țar, pacea poate fi obținută doar prin intermediul armelor. „S-ar putea să nu existe un document definitiv care să pună capăt războiului”, a recunoscut președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Iată de ce, de exemplu, președintele francez Macron spune că garanțiile de securitate nu ar trebui să aștepte sfârșitul războiului. Și sunt de acord cu el”, a adăugat liderul ucrainean, „consider că un armistițiu, de exemplu, este suficient pentru a oferi garanții de securitate”.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Astfel, Putin a primit, pe neașteptate, o mână de ajutor chiar de la Zelenski, care în următoarele zile se va întâlni cu Trump, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. „Președintele Trump așteaptă o acțiune decisivă din partea Europei. Cred că pierdem prea mult timp”, i-a mustrat Zelenski pe europeni.
Aceasta este o mișcare la care Kremlinul probabil nu se așteptase, profitând de diviziunile interne din cadrul blocului pro-Kiev și de relațiile tensionate dintre Washington și liderul ucrainean. Acum se așteaptă ca UE să facă o mișcare, abordând restricțiile privind comerțul cu petrol rusesc care până acum au fost blocate, în principal de Ungaria lui Orban. O serie de dezacorduri care s-au dovedit a fi o armă în plus pentru arsenalul lui Putin.
