Dronele care încalcă spaţiul aerian european „pot fi distruse. Punct final”, a declarat preşedintele francez Emmanuel Macron joi, la summitul Comunităţii Politice Europene (CPE) de la Copenhaga, după o serie de intruziuni de drone în Europa în ultimele săptămâni, relatează France Presse, citată de Agerpres.
„Este foarte important să transmitem un mesaj clar. Dronele care ne încalcă teritoriul reprezintă un risc major. Ele pot fi distruse, punct final”, a subliniat el în cadrul summitului şefilor de stat şi de guvern din cadrul CPE.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Imprevizibilitate și ambiguitate strategică
„Principalul răspuns ar trebui să fie imprevizibilitatea şi mai multă ambiguitate strategică” pentru a menţine îndoiala Rusiei cu privire la o posibilă ripostă, a insistat el.
Evocând „doctrina ambiguităţii strategice”, preşedintele francez subliniase miercuri că nimic nu poate fi „exclus” în ceea ce priveşte riposta în cazul în care un avion rusesc încalcă din nou spaţiul aerian al unei ţări NATO, inclusiv doborârea acestuia.
Coordonare europeană și presiune asupra flotei rusești
În acelaşi timp, Emmanuel Macron a făcut apel la europeni să se organizeze, în „strânsă coordonare” cu Alianţa Nord-Atlantică, pentru a „creşte presiunea” asupra flotei de nave clandestine care permit Rusiei să-şi exporte petrolul ocolind sancţiunile occidentale.
„Este extrem de important să se intensifice presiunea asupra flotei fantomă, deoarece aceasta ar reduce în mod clar capacitatea Rusiei de a-şi finanţa efortul de război”, a afirmat el, citând ca exemplu inspectarea unei nave suspecte în largul coastei franceze şi verificările efectuate la bord.
Europenii ar putea „lucra în cadrul Coaliţiei voluntarilor”, ţările care susţin militar Ucraina, „în strânsă coordonare cu NATO, pentru a vedea cum se poate optimiza o astfel de acţiune comună”, a sugerat Macron.
Această presiune poate consta, în special, în controale pentru a verifica dacă petrolierele navighează „cu respectarea normelor internaţionale”, a explicat el.
Nava inspectată miercuri de militarii francezi, a spus Macron, „era înregistrată sub pavilion fals, dar era exact aceeaşi ca cea inspectată de Estonia în martie din aceleaşi motive”.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Astfel de operaţiuni ar putea „distruge modelul economic (de finanţare a efortului de război rusesc) prin blocarea acestor nave timp de zile sau săptămâni şi forţarea lor să se organizeze diferit”, a spus el.
Comerţul cu petrol atribuit acestei flote fantomă – câteva sute de nave – reprezintă „peste 30 de miliarde de euro” pentru bugetul Rusiei, potrivit preşedintelui francez, permiţându-i să finanţeze de la „30% până la 40% din efortul său de război”.
