Pe piaţa spot, cotaţia aurului a depăşit pentru prima dată în istorie pragul de 4.000 de dolari pe uncie pentru prima dată, deoarece îngrijorările legate de economia SUA şi închiderea Guvernului au dat un nou impuls unui şir de creşteri, transmite Bloomberg, conform Agerpres.
Cotaţia aurului a crescut miercuri cu până la 1,1%, ajungând la 4.026,69 dolari pe uncie, iar la ora 13:00 în Singapore uncia de aur se tranzacţiona la 4.025,86 dolari.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Este un moment de cotitură pentru aur, care se tranzacţiona sub 2.000 de dolari uncia în urmă cu doar doi ani, şi care oferă acum randamente mai mari decât cele ale acţiunilor. Aurul a crescut cu peste 50% în acest an, în contextul incertitudinilor privind comerţul global, independenţa Rezervei Federale şi stabilitatea fiscală a SUA.
Intensificarea tensiunilor geopolitice a stimulat, de asemenea, cererea de active refugiu în acest an, în timp ce băncile centrale au continuat să cumpere metalul preţios într-un ritm accelerat.
Creşterea cotaţiilor la aur a dobândit un sentiment de urgenţă, deoarece investitorii caută protecţie împotriva potenţialelor şocuri de pe piaţă în urma impasului finanţării Guvernului american. Începutul ciclului de relaxare monetară al Fed a fost, de asemenea, un avantaj pentru aur, care nu plăteşte dobândă. Investitorii au reacţionat prin investiţii masive în fonduri tranzacţionate la bursă, ETF-urile garantate cu lingouri înregistrând în septembrie cele mai mari intrări din ultimii trei ani.
“Depăşirea pragului de 4.000 de dolari de către aur nu este doar o problemă de frică – este o realocare. În lipsa datelor statistice privind economia şi reducerile ratelor dobânzilor la orizont, randamentele reale scad, în timp ce acţiunile bazate pe inteligenţă artificială par tensionate. Băncile centrale au construit baza pentru această creştere, dar investitorii de retail şi ETF-urile sunt acum cele care conduc următoarea etapă”, a declarat Charu Chanana, analist Saxo Capital Markets Pte.
De obicei, creşterea preţului aurului urmăreşte tensiunile economice şi politice mai ample. Metalul preţios a depăşit pragul de 1.000 de dolari uncia în urma crizei financiare globale, 2.000 de dolari în timpul pandemiei de Covid şi 3.000 de dolari, când planurile tarifare ale administraţiei Trump au cuprins pieţele globale în martie.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
În prezent, aurul este pe cale să înregistreze cea mai bună performanţă anuală de la anii 1970, un deceniu în care inflaţia rapidă şi sfârşitul standardului aur au declanşat o creştere de 15 ori a metalului preţios. La acea vreme, preşedintele de atunci, Richard Nixon, a făcut presiuni asupra Fed pentru a reduce ratele dobânzii. Banca centrală sub conducerea lui Arthur Burns a depus doar “eforturi limitate” pentru a menţine independenţa şi, în cele din urmă, a permis inflaţia volatilă din “motive politice”, potrivit unei recente declaraţii judecătoreşti din partea diverşilor experţi în politica monetară.
“Motivul pentru care investitorii cumpără aur – şi ar trebui să cumpere aur – este datorită calităţilor sale de diversificare. Acest sentiment este în stadii incipiente, iar aurul va fi din ce în ce mai acceptat ca parte integrantă a unui comportament investiţional prudent”, a declarat Stephen Miller, consultant în strategii de investiţii la GSFM, adăugând că ar putea vedea preţurile ajungând la 4.500 de dolari până la mijlocul anului viitor.
