Regiunea transnistreană, se află în pragul unei noi crize energetice, după ce Rusia a redus livrările de gaze cu aproape două treimi, la doar câteva zile după alegerile parlamentare din 28 septembrie. Contrar calculelor Kremlinului, scrutinul a menținut Republica Moldova pe vectorul european, iar Moscova pare acum să reactiveze una dintre puținele pârghii care i-au mai rămas pentru a destabiliza Chișinăul – regiunea separatistă din stânga Nistrului.
Potrivit jurnalistei Irina Tăbăranu, fondatoarea portalului Zona de Securitate, Rusia folosește din nou „arma gazului” pentru a crea haos în Transnistria și a împiedica autoritățile moldovene să se concentreze pe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, potrivit cotidianul.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
„O nouă criză umanitară ar arunca regiunea pauperizată și cei 350 de mii de oameni rămași fără căldură și sursă de venit într-un haos pe care ar trebui să-l gestioneze Chișinăul”, a declarat Irina Tăbăranu fondatoarea portalului Zona de Securitate, în cadrul interviului Moldova Zoom de la RFI România.
Jurnalista subliniază că existența Transnistriei, așa cum a fost până acum, nu mai poate continua, însă Republica Moldova nu este pregătită nici financiar, nici logistic pentru a prelua controlul regiunii.
„Este un cartof fierbinte pe care Moscova ar putea să vrea să-l arunce în brațele Chișinăului – nu înainte, însă, de a scoate din Transnistria tot ce mai există acolo de valoare”, afirmă Irina Tăbăranu.
În opinia ei, Rusia și-a pierdut mare parte din instrumentele de influență în Republica Moldova, iar Transnistria a devenit ultima verigă slabă pe care o poate exploata.
„Noi am anticipat că Federația Rusă a mai rămas cu o singură unealtă de a acționa asupra Republicii Moldova. Și această unealtă este regiunea transnistreană, iar factorul energetic rămâne veriga slabă în relația Chișinău–Tiraspol. Chișinăul și-a rezolvat între timp problemele energetice, însă Transnistria a ales să rămână dependentă de Rusia, care o asigură gratuit cu gaze și are mereu mâna pe robinet”, a declarat fondatoarea Zona de Securitate.
La doar câteva zile după alegeri, administrația separatistă a introdus un regim de economisire a gazului, promițând că măsura nu va afecta consumatorii casnici. În realitate, la o zi după anunț, locuitorii s-au pomenit fără apă caldă și fără gaz metan la stațiile de alimentare, iar la mai puțin de o săptămână au început deconectările de energie electrică.
Transnistria intră astfel în iarnă mult mai săracă decât anul trecut: nu mai are rezerve de cărbune sau combustibil lichid, există restanțe la salarii și pensii, iar economia locală este aproape paralizată.
„Nu banii vor fi cea mai mare problemă la reintegrarea Transnistriei, ci resursa umană”, avertizează Irina Tăbăranu.
Situația economică s-a degradat rapid. Pe 8 octombrie, două dintre cele trei bănci din regiune au fost obligate să-și transfere veniturile în bugetul local pentru a acoperi cheltuielile curente. Măsura nu a afectat banca holdingului Sheriff, considerată „coloana vertebrală” a regimului de la Tiraspol, care controlează economia și mare parte din structurile administrative.
„Impresia este că scopul liderilor transnistreni și al patronilor lor de la Moscova este de a scoate din regiune toate resursele care mai sunt disponibile”, explică jurnalista.
Potrivit Irinei Tăbăranu, Guvernul de la Chișinău ar fi trebuit să elaboreze din timp un plan de integrare graduală a regiunii în câmpul legal al Republicii Moldova.
„Guvernul trebuia să aibă un plan – să se pregătească pentru absorbția acestei regiuni. Lucru care nu s-a făcut, din motive obiective și mai puțin obiective. Și probabil aceasta este miza: de a ne oferi în brațe o regiune total rusificată, sărăcită și golită de resurse, ca în momentul preluării să constatăm că totul e pustiu.”
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Pe lângă provocările economice, integrarea Transnistriei ar pune presiune uriașă pe sistemul de educație și justiție al Republicii Moldova.
„Atunci când vorbim despre resurse pentru reintegrare, de cele mai multe ori ne gândim la bani. Dar nu banii vor fi cea mai mare problemă, ci resursa umană. Avem noi un număr suficient de profesori de limba română în care să preia toate aceste școli rusificate și moldovenizate, unde se predă limba română cu grafie chirilică? Avem noi suficienți judecători, suficienți polițiști suficienți, multe alte resurse umane a prelua acest teritoriu în câmpul legal? Eu mă tem că nu”, spune Irina Tăbăranu, fondatoarea portalului Zona de securitate.
