România, un membru important al NATO, a sprijinit planurile de extindere ale Alianței, în special consolidarea militară de-a lungul frontierei cu Rusia, la Marea Neagră. Această poziționare strategică, la granița cu Ucraina, constituie fundalul unei inițiative de modernizare masivă: planul de achiziționare a până la 216 tancuri de luptă principale M1A2 SEPv3 Abrams fabricate în SUA, pentru a înlocui sistemele învechite din era sovietică, scrie jurnalistul Brandon J. Weichert, în The National Interest. El precizează încă din titlu că aceasta este „o idee proastă”.
Precizare importantă: Deși cele 216 vehicule fac parte din același program de înzestrare, denumit „Tanc principal de luptă”, a cărui primă etapă este înzestrarea cu Abrams, MApN nu a spus clar că noile tancuri vizate pentru achiziție vor fi tot Abrams. „Să vedem ce producători vin, cu ce propuneri vin. Sunt americani, sunt coreeni, sunt europeni care fac tancuri bune, competitive”, a declarat ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, la Digi24.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Totuși, este important de văzut de ce un jurnalist american specializat în apărare și securitate consideră că acest tanc nu este potrivit, cel puțin în număr mare, pentru România.
Planul, care extinde un acord din 2023 pentru 54 de tancuri Abrams, implică achiziționarea a 216 tancuri principale de luptă și a vehiculelor de sprijin suplimentare, în valoare de 6,48 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari), mai notează publicația americană. Dacă va fi implementat în totalitate, acest plan ar îmbunătăți rapid capacitatea blindată a României, asigurând că „România devine noul centru logistic pentru capacitatea militară a NATO de-a lungul frontierei alianței cu Rusia la Marea Neagră”. Pentru a reduce dependența lanțului de aprovizionare de SUA, România dorește măsuri de cooperare industrială pentru a-și consolida propria bază industrială de apărare.
Provocările logistice și financiare
Cu toate acestea, costul ridicat al acestor tancuri de ultimă generație creează o presiune financiară imensă și probleme logistice, scrie Weichert.
Bucureștiul preferă modelul Abrams, mai scump, în detrimentul alternativelor precum Leopard 2A8 german, considerând că acesta leagă mai strâns națiunea de lanțurile de aprovizionare americane. Însă, potrivit autorului, „lanțul de aprovizionare industrial al apărării SUA nu poate menține propriile sisteme, cu atât mai puțin se poate aștepta să aprovizioneze alte țări în cazul unui conflict!”.
În cele din urmă, rămân îngrijorări profunde cu privire la faptul că România ar putea fi incapabilă să întrețină flota, mai notează autorul.
Generalul de brigadă (r) Mircea Mîndrescu a declarat și el, într-un interviu pentru TechRider, că Abrams, care are motor cu turbină, ar putea ridica probleme de logistică și mentenanță pentru România. Motorul cu turbină cu gaze va reprezenta, potrivit generalului, „o insulă într-o mare de motoare diesel” în România. „Acest aspect ridică probleme suplimentare de logistică și mentenanță care vor trebui soluționate”, a adăugat Mîndrescu.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
La fel ca toate țările europene membre NATO, România trebuie să depună eforturi pentru a-și îmbunătăți armata, dar „trebuie să o facă în limitele a ceea ce este realist din punct de vedere economic și viabil din punct de vedere logistic”, mai notează Weichert.
Deși nu susține ideea achiziției de sute de tancuri Abrams de către România, aceeași publicație a făcut recent apel la încheierea unei noi alianțe strategice între Statele Unite și România, care ar putea genera un câștig economic și de securitate substanțial, de 250-350 de miliarde de dolari, în următorul deceniu.
