Liderii europeni intenționează să își arate sprijinul pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, joi, la Bruxelles, după câteva zile agitate la capătul cărora președintele american Donald Trump a anunțat că plănuiește să aibă o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin, dar apoi s-a răzgândit, relatează Reuters.
În cadrul Consiliului European, liderii Uniunii Europene sunt așteptați să se întâlnească cu Zelenski, să reitereze sprijinul pentru integritatea teritorială a Ucrainei și să convină să elaboreze o propunere de utilizare a activelor rusești înghețate pentru un împrumut important către Kiev.
Al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, adoptat
În paralel, țările UE au adoptat oficial joi cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei pentru războiul său din Ucraina, care include o interdicție asupra importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia.
Țările UE au aprobat pachetul miercuri, după ce Slovacia a renunțat să se mai opună.
Noile sancțiuni, pe care UE le-a aprobat în unanimitate chiar înainte ca liderii europeni să participe la Consiliul European de la Bruxelles, includ o interdicție progresivă a importurilor de GNL, începând din aprilie pentru contractele pe termen scurt și începând cu 1 ianuarie 2027 pentru contractele pe termen lung, au relatat surse diplomatice, citate de EFE.
De asemenea, UE a decis să restricționeze mișcarea diplomaților ruși între țările UE și a pedepsit 45 de noi companii care ajută Rusia să se sustragă sancțiunilor, inclusiv 12 din China, trei din India și două din Thailanda.
‘Astăzi este o zi importantă pentru Europa și Ucraina. Este extrem de pozitiv că am ajuns la un acord privind cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei’, a declarat ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmusen, a cărui țară deține președinția semestrială a UE.
Și SUA au impus miercuri sancțiuni celor mai importante companii petroliere din Rusia.
Împrumut sub formă de reparații
În urma unei întâlniri tensionate dintre Trump și Zelenski, care a avut loc vinerea trecută la Casa Albă, liderii europeni au fost nerăbdători să demonstreze că Ucraina se poate baza în continuare pe sprijinul lor.
Un semn al sprijinului pe termen lung este propunerea Comisiei Europene de a utiliza active rusești înghețate în Europa pentru a oferi Ucrainei un ‘împrumut sub formă de reparații’ în valoare de 140 de miliarde de euro.
Conform planului, UE ar folosi soldurile de numerar din titlurile de valoare înghețate ale băncii centrale ruse pentru a oferi Kievului sprijin care ar acoperi o mare parte din nevoile sale de finanțare pentru 2026 și 2027.
Pentru a face progrese în această direcție, liderii europeni vor încerca să abordeze preocupările legate de riscurile juridice și financiare ridicate de autoritățile belgiene, care dețin activele rusești în Euroclear, un grup de infrastructură a pieței financiare cu sediul în Belgia, specializat în segmentul depozitarului central de valori mobiliare.
Guvernele europene au început, de asemenea, să se certe cu privire la condițiile privind împrumutul, notează Reuters.
Unii vor ca toți banii să meargă la armata Ucrainei, cea mai mare parte fiind cheltuită pe arme europene. Alții spun că Kievul ar trebui să poată folosi o parte din împrumut pentru a cumpăra arme americane și că banii ar putea fi folosiți și pentru sprijin bugetar general.
‘Deși există, cred, o voință politică destul de clară de a merge mai departe, există încă multe întrebări’, a declarat un diplomat al UE, vorbind sub condiția anonimatului.
Un oficial de rang înalt din administrația Zelenski a declarat pentru Reuters că Ucraina are nevoie de fonduri până la sfârșitul anului și de autonomie în ceea ce privește modul de cheltuire a acestora.
Comisia Europeană a sugerat un compromis prin care majoritatea împrumutului ar fi cheltuită pentru arme ucrainene și europene, iar o parte mai mică ar fi destinată sprijinului bugetar general, pe care Kievul l-ar putea folosi și pentru a cumpăra arme din afara Europei.
Următorul pas este ca liderii europeni să ceară Comisiei Europene să prezinte o propunere legală oficială.
Rusia a descris ideea ca o confiscare ilegală de proprietăți și a amenințat cu represalii.
