Rusia respinge din nou un armistițiu în Ucraina, dezvăluind că acesta ar încălca acordul încheiat între Trump și Putin, scrie „La Razon” (Spania).
Sfârșitul războiului din Ucraina rămâne una dintre principalele probleme nerezolvate pentru președintele american Donald Trump, care, de la revenirea sa la putere, pare hotărât să-și consolideze poziția de mediator internațional. La sfârșitul săptămânii trecute, Trump a discutat cu Volodimir Zelenski și Donald Trump, în vederea obținerii unui armistițiu. Drept urmare, a fost de acord cu o întâlnire cu Putin în Ungaria, pentru care însă nu a fost încă stabilită o dată și care ar putea fi incertă, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a făcut această declarație marți, precizând că Rusia nu este pregătită să oprească războiul, considerând că are o șansă reală de a prelua controlul asupra întregului Donbas. „Auzim de la Washington că trebuie să ne oprim imediat (…) dacă pur și simplu ne oprim, asta va însemna să uităm cauzele inițiale ale conflictului”, a explicat Lavrov într-o conferință de presă.
Între timp, toate privirile sunt îndreptate spre Vladimir Putin, pe care fostul agent CIA Sean Wiswesser îl monitorizează îndeaproape de aproape 40 de ani. Într-un interviu acordat publicației finlandeze „Yle”, Wiswesser l-a descris pe președintele rus drept „un agent de informații” care operează folosind „frica, minciunile și incertitudinea ca instrumente ale puterii”.
Fostul oficial CIA a abordat și invazia Ucrainei și aspirațiile liderului rus. El a precizat pentru „Yle” că Putin „nu se va opri până când nu va fi nevoie”, deoarece obiectivul său este „să restabilească influența sovietică”. „Acționează pas cu pas. Georgia, Crimeea, estul Ucrainei, întregul război din Ucraina: acestea nu sunt evenimente separate, ci parte a aceleiași strategii”, a adăugat el.
Un alt punct subliniat de expertul în informații legate de Rusia este importanța serviciilor de securitate rusești în politicile lui Vladimir Putin. „Sunt obișnuiți să joace murdar. Presează, mituiesc și folosesc mass-media ca armă. În Finlanda și în alte țări vecine cu Rusia, acest lucru este vizibil în special prin războaie hibride și amenințări cibernetice”, punctează Wiswesser.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Astfel, americanul consideră că țările vecine precum Finlanda sunt mult mai predispuse să fie victime ale atacurilor legate de „propagandă, dezinformare și bani” decât celor cu tancuri. „Adesea, întrebarea nu este dacă va avea loc un atac, ci dacă s-a întâmplat deja fără ca nimeni să observe”, conchide el, subliniind eforturile Kremlinului de a influența climatul politic din țările occidentale.
