Un studiu revoluționar realizat de cercetători de la Universitatea McGill din Canada a evaluat pentru prima dată vulnerabilitatea a 840 de milioane de clădiri din sudul globului la creșterea nivelului mării.
Rezultatele arată că între 3 și 130 de milioane de clădiri ar putea fi inundate până la sfârșitul secolului, în funcție de viteza încălzirii globale și a topirea gheții, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Prima evaluare la scară largă care cartografiază clădirile individuale și vulnerabilitatea lor la creșterea nivelului mării relevă un pericol major pentru infrastructura de coastă din Africa, Asia de Sud-Est și America Centrală și de Sud.
Studiul, publicat în revista npj Urban Sustainability, a analizat trei scenarii de creștere a nivelului oceanelor: 0,5 metri, 5 metri și 20 de metri, utilizând date satelitare, hărți detaliate ale altitudinii și tehnologii de învățare automată.
Scenariul optimist (creștere de 0,5 m): Chiar și cu reduceri ambițioase ale emisiilor de CO₂, nivelul mării se preconizează că va crește cu cel puțin jumătate de metru înainte de 2100. În acest caz, aproximativ 3 milioane de clădiri ar fi inundate de inundațiile de coastă.
Scenariul moderat (creștere de 5 m): Aproximativ 45 de milioane de clădiri ar fi afectate, distrugând peste 80% din fondul imobiliar în unele țări.
Scenariul sever (creștere de 20 m): Peste 130 de milioane de clădiri ar fi probabil inundate, conform Science Alert.
Cercetătorii subliniază că aceste cifre sunt minime, deoarece studiul nu a luat în considerare eroziunea, furtunile și intensificarea mareelor.
Aproximativ o zecime din umanitate – aproape 750 de milioane de oameni – trăiesc la mai puțin de 5 kilometri de țărm, ceea ce înseamnă că chiar și o creștere modestă a nivelului mării poate cauza probleme grave.
„Fiecare dintre noi va fi afectat de schimbările climatice și de creșterea nivelului mării, indiferent dacă locuim lângă ocean sau nu”, spune Eric Galbraith, geolog la Universitatea McGill și coautor al studiului. “Cu toții depindem de bunuri, alimente și combustibili care trec prin porturi și infrastructuri de coastă expuse creșterii nivelului mării”.
Deoarece clădirile vulnerabile sunt concentrate în zone joase cu densitate mare a populației, întregi cartiere sunt expuse riscului, pe lângă porturi importante și zone industriale.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Nivelul global al mării crește în prezent cu aproximativ 4,5 milimetri pe an, un ritm care se preconizează că va accelera în următoarele decenii. Atmosfera Pământului conține astăzi mai mult dioxid de carbon decât în ultimii cel puțin 4 milioane de ani, cu mult înainte de apariția omului modern.
Cercetătorii au creat o hartă interactivă care identifică zonele cu cel mai mare risc, instrument care ar putea ghida elaborarea de noi strategii de utilizare a terenurilor, proiecte adaptative sau decizii privind relocarea comunităților departe de coastă.
