Evaziunea fiscală din Italia a început să crească din nou în urmă cu patru ani, după mai mulți ani de scădere, și a fost mai gravă decât se credea, arată cele mai recente date guvernamentale publicate luni, transmite Reuters.
Evaziunea fiscală este o problemă sensibilă din punct de vedere politic în Italia. Datele publicate luni acoperă, în principal, perioada de dinaintea preluării mandatului de către premierul Giorgia Meloni, în octombrie 2022, dar ar putea avea un impact asupra dezbaterii cu privire la modificările aduse politicilor Meloni pe care le-a moștenit.
Meloni a susținut că măsurile represive din trecut nu au funcționat și a cerut măsuri pentru o abordare mai blândă cu privire la colectare impozitelor, inclusiv prin creșterea plafonului la plățile în numerar și oferirea a numeroase amnistii fiscale. Oponenții ei spun că aceste măsuri vor agrava situația.
Conform unui raport al unei comisii numite de guvern, care nu a fost încă publicat, dar pe care Reuters l-a putut consulta, suma maximă estimată a impozitelor și contribuțiilor sociale ratate a crescut cu 3,5 miliarde de euro, ajungând la 102,5 miliarde de euro în 2022, de la 99 de miliarde de euro în 2021.
Aceasta după ce, în 2021, evaziunea fiscală a crescut cu aproximativ 2,4 miliarde de euro față de 2020.
Italia își publică estimările delicate privind evaziunea fiscală cu un decalaj de trei ani, astfel încât guvernele nu pot include creșteri care s-ar putea dovedi temporare în veniturile lor guvernamentale.
Noile cifre iau în considerare datele provenite de la revizuirea, din 2024, a conturilor statului de către biroul de statistică ISTAT, precum și o nouă metodologie care a dus la o revizuire majoră a estimărilor anterioare privind evaziunea fiscală.
Mai multe guverne italiene au susținut că problema evaziunii fiscale se atenuează, invocând o tendință descendentă. Însă, conform noilor cifre, îmbunătățirea totală din 2018 până în 2022 a fost, în cel mai bun caz, de doar 5,9 miliarde de euro, cu mult sub cele 26 de miliarde din perioada 2017-2021, indicate în raportul anterior publicat la sfârșitul anului trecut.
Economiștii sunt de părere că îmbunătățirea înclinației de a plăti taxe se datorează regulilor introduse progresiv începând din 2011, care au promovat plățile digitale trasabile și au înăsprit controalele.
Printre măsurile luate până acum de Meloni, în ideea de a atenua combaterea evaziunii, se numără ridicarea plafonului pentru plățile în numerar de la 1.000 de euro la 5.000 de euro. Meloni a fost nevoită să renunțe la o propunere de reducere a sancțiunilor împotriva comercianților care refuză să accepte plăți digitale mai transparente, în urma criticilor venite de la Comisia Europeană
Bugetul pentru 2026, anunțat luna aceasta, include o amnistie fiscală la scară largă, care permite persoanelor care nu și-au onorat facturile fiscale până în 2023 să soluționeze disputa cu fiscul fără sancțiuni sau dobânzi.
