Ziua mondială a veganismului este sărbătorită la 1 noiembrie. Marcarea înfiinţării, în 1944, în Marea Britanie, a Societăţii Vegane a început în anul 1994 şi de atunci, în fiecare an, data de 1 noiembrie este sărbătorită ca Ziua mondială a veganismului, se arată pe site-ul www.vegansociety.com.
În noiembrie 1944 a luat fiinţă Societatea Vegană (The Vegan Society) din Marea Britanie, ca o ramificaţie a Societăţii Vegetariene. Termenul “vegan” a fost creat în 1944, de către Donald Watson (1910-2005), cofondatorul Societăţii Vegane din Marea Britanie. Donald Watson, Elsie Shrigley şi prieteni ai acestora au simţit nevoia să sublinieze diferenţa între a nu consuma carne şi a nu consuma niciun fel de produs de origine animală. Donald Watson a definit un ”vegan” ca fiind o persoană care consumă mâncare provenită exclusiv din lumea plantelor, arată site-ul http://vegansociety.today/.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Leslie J. Cross, care a devenit vegan în 1942, a fost un pionier al mişcării sociale vegane, potrivit https://www.vegfest.co.uk/. El a fost vicepreşedinte al Societăţii Vegane din Marea Britanie. Deşi dieta vegană a fost definită la începuturile Societăţii Vegane, Leslie J. Cross sublinia, în cursul aceluiaşi deceniu, faptul că societatea nu avea o definiţie a veganismului. El a sugerat ca veganismul să fie definit ca ”principiul emancipării animalelor faţă de exploatarea lor de către om”. Mai târziu veganismul a fost definit ca având drept scop ”încetarea utilizării animalelor de către om pentru hrană, mărfuri, muncă, vânătoare, vivisecţie şi în toate celelalte utilizări care implică exploatarea vieţii animalelor de către om”, se menţionează pe http://vegansociety.today/
Societatea Vegană a fost înregistrată la început ca una de binefacere, în august 1964, iar în decembrie 1979 a devenit o societate cu răspundere limitată. Definiţia veganismului şi a obiectivelor caritabile ale societăţii au fost modificate şi perfecţionate de-a lungul anilor. Din 1988 şi până în zilele noastre veganismul a rămas definit ca o filosofie şi un mod de viaţă care încearcă să excludă – pe cât posibil şi practic – toate formele de exploatare şi de cruzime comise asupra animalelor pentru obţinerea de mâncare, îmbrăcăminte sau în orice alt scop, şi care, prin extensie, promovează dezvoltarea şi utilizarea alternativelor, în beneficiul animalelor, al oamenilor şi al mediului, se arată pe site-ul http://vegansociety.today/.
Potrivit ”Dicţionarului explicativ al limbii române”, apărut sub egida Academiei Române la Editura Univers Enciclopedic (Bucureşti, 2016), vegan/vegană este o persoană care nu consumă şi nu foloseşte produse de origine animală (din engl. vegan).
A deveni vegan reprezintă o mare oportunitate de a învăţa mai multe despre nutriţie şi gătit şi de a ne îmbunătăţi dieta prin obţinerea nutrienţilor din alimente vegetale. Cerealele integrale, fructele, nucile, seminţele şi legumele sunt pline de fibre benefice, vitamine şi minerale. Există multe modalităţi de a îmbrăţişa un stil de viaţă vegan. Un lucru pe care îl au în comun toţi veganii îl reprezintă dieta pe bază de plante, evitarea tuturor alimentelor de origine animală, cum ar fi carnea (inclusiv peştele, crustaceele şi insectele), lactatele, ouăle şi mierea, evitarea materialelor derivate din animale, a produselor testate pe animale precum şi a locurilor unde animalele sunt folosite pentru divertisment.
O dietă vegană este foarte diversă şi cuprinde tot felul de fructe, legume, nuci, cereale, seminţe, leguminoase pentru boabe (fasole, mazăre, linte, năut), toate acestea putând fi preparate în nenumărate combinaţii. Astfel, veganii pot consuma, spre exemplu, curry, prăjituri, pateuri, pizza etc., toate acestea preparate din ingrediente pe bază de plante.
Veganii evită exploatarea animalelor indiferent de scop, compasiunea fiind un motiv de bază. De la accesorii şi lucruri de îmbrăcat până la articole folosite pentru machiaj, produsele de origine animală şi produsele testate pe animale se găsesc pretutindeni, totuşi, în zilele noastre, pentru toate acestea există alternative accesibile şi uşor de obţinut. De asemenea, veganii nu susţin exploatarea animalelor sub nicio formă şi prin urmare ei evită să viziteze grădini zoologice ori acvarii, sau să ia parte la curse de câini ori de cai. O bună alternativă pentru vegani o reprezintă vizitarea şi susţinerea sanctuarelor de animale care reprezintă un adăpost sigur şi care oferă dragoste şi căldură animalelor salvate. Numeroase personalităţi din lumea întreagă au devenit adepte ale stilului de viaţă vegan.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Tot în Marea Britanie a fost lansată, în ianuarie 2014, Veganuary, o organizaţie care îi încurajează pe oameni să încerce să fie vegani în luna ianuarie.
În zilele de 21-23 iunie 2019 a avut loc la Bucureşti VegFest, primul festival vegan din România, organizat de Asociaţia Veganilor din România, cu sprijinul organizaţiei internaţionale ProVeg. VegFest 2019 din Bucureşti a adunat peste 60 de expozanţi cu produse plant-based şi a atras peste 6.000 de vizitatori, potrivit https://vegfest.ro/. În 2022, VegFest a avut loc în perioada 17-19 iunie în Bucureşti. “Pe lângă componenta culinară şi socială a evenimentului, VegFest are şi o puternică componentă ecologică, alimentele vegetale având o amprentă de carbon de 10 până la 50 de ori mai redusă decât cele de origine animală”, se arată pe site-ul amintit.
