Oficialii administraţiei Trump au transmis aliaţilor că reducerile de efective militare din România reprezintă doar o primă etapă, urmând ca alte retrageri să aibă loc în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, chiar de la jumătatea lunii decembrie.
Stars and Stripe relatează că vor fi retraşi aproximativ 3.000 de militari din cele 4 state est-europene, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Administraţia Trump testează din nou răbdarea transatlantică, transmiţând discret mai multor capitale europene un avertisment privind planul său iminent de a reduce efectivele americane din Europa de Est luna viitoare – o mişcare care deja provoacă reacţii critice în Congres şi ridică noi semne de întrebare legate de angajamentul pe termen lung al SUA faţă de flancul estic al NATO, comentează vineri Kiev Post, publicaţia ucraineană care a anunţat prima retragerile de trupe din România, forţând un anunţ oficial de la Bucureşti şi Washington.
În timp ce indignarea creşte în legătură cu planificata retragere a unei brigăzi americane din România, mai multe surse au declarat pentru Kiev Post că această ajustare este doar primul pas.
Oficialii SUA au transmis aliaţilor că reducerile din România reprezintă doar faza întâi, urmând ca alte retrageri în Bulgaria, Ungaria şi Slovacia să aibă loc chiar de la jumătatea lunii decembrie – un calendar care ridică semne de întrebare printre diplomaţii NATO, preocupaţi să evalueze ce înseamnă măsura aceasta pentru capacitatea de descurajare de pe cea mai expusă frontieră a alianţei.
Doi oficiali occidentali familiarizaţi cu discuţiile dintre SUA şi partenerii europeni au declarat că Pentagonul ia în considerare o reducere moderată a forţelor, parţial pentru că armatele europene terestre sunt acum considerate mai bine pregătite decât în anii precedenţi, ceea ce face ca o recalibrare limitată a prezenţei americane să fie „adecvată”.
Oficialii, care au vorbit sub protecţia anonimatului din cauza sensibilităţii comunicărilor diplomatice, au spus că aliaţii au fost informaţi să se aştepte la „probabilitatea” a noi ajustări anul viitor, odată cu încheierea actualelor dislocări rotaţionale.
Un document diplomatic american a descris reducerile planificate din România, Bulgaria, Ungaria şi Slovacia drept „marginale”.
Pentru a-i linişti pe aliaţii îngrijoraţi, oficialii administraţiei Trump au subliniat că numărul trupelor americane din Polonia şi statele baltice – cele mai consolidate poziţii NATO pe flancul estic – va rămâne neschimbat.
Reacţii în Congresul SUA
Anunţul survine pe fondul unui cor tot mai puternic de critici atât din partea democraţilor, cât şi din partea republicanilor, legate de decizia iniţială privind România, ambele părţi avertizând că această mişcare riscă să încurajeze Moscova şi să submineze unitatea alianţei.
Joi, congresmanul Mike Turner (republican din Ohio), şeful delegaţiei SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, şi-a exprimat „profunda îngrijorare” faţă de retragerile de trupe într-o ţară aflată pe linia de front a NATO.
„În calitate de şef al delegaţiei SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, sunt îngrijorat de relatările privind reducerea trupelor americane din România”, a scris Turner pe reţelele sociale.
El a subliniat necesitatea unei prezenţe americane „robuste şi ferme” în Europa, mai ales în condiţiile în care Rusia îşi continuă atitudinea agresivă.
Congresmanul a legat direct problema trupelor de provocările recente ale Rusiei, menţionând incursiunile intenţionate în spaţiul aerian al ţărilor de pe flancul estic ca dovadă a ambiţiilor extinse ale Moscovei.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
„Acţiunile agresive ale Rusiei împotriva ţărilor de pe flancul estic, prin incursiuni intenţionate în spaţiul aerian, subliniază ambiţia Rusiei dincolo de Ucraina”, a avertizat el.
Turner a concluzionat că sprijinirea aliaţilor NATO de pe linia frontului nu este doar o chestiune de liniştire, ci una ce ţine de securitatea naţională a Statelor Unite.
De la democraţi, senatorul Jeanne Shaheen, membru cu rang înalt al Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului, a emis o evaluare la fel de tranşantă. Ea a calificat reducerile raportate drept „o mişcare profund eronată, care subminează eforturile SUA de a-l presa pe Putin să vină, în sfârşit, la masa negocierilor şi de a consolida capacitatea partenerilor noştri europeni de a se apăra singuri.”
Shaheen a lăudat România ca fiind „un aliat model”, subliniind că găzduieşte militari americani şi se angajează exemplar să aloce 5% din PIB pentru Apărare.
„Această decizie transmite exact semnalul greşit către Vladimir Putin, în timp ce acesta îşi continuă campania sângeroasă în Ucraina şi testează hotărârea NATO prin provocări împotriva altor state de pe linia frontului”, a spus ea, adăugând: „Retragerea trupelor americane din România subminează direct eforturile recente şi binevenite ale preşedintelui Trump de a intensifica presiunea asupra lui Putin pentru a veni la masa negocierilor.”
Ea a pus, de asemenea, sub semnul întrebării dacă această mişcare a fost coordonată în întregime în cadrul administraţiei, sugerând că secretarul Apărării, Pete Hegseth, şi subsecretarul Elbridge Colby ar fi putut acţiona fără consultarea Casei Albe, a Consiliului Naţional de Securitate, a Departamentului de Stat sau a Congresului.
„Preşedintele Trump trebuie să clarifice angajamentul nostru faţă de aliaţi precum România”, a avertizat Shaheen, subliniind că credibilitatea Statelor Unite în cadrul NATO este în joc.
„Un compromis birocratic”, nu o retragere strategică completă
Diplomatul Daniel Fried, fost asistent al secretarului de Stat şi unul dintre arhitecţii politicii americane în Europa de Est de după Războiul Rece, a declarat pentru Kiev Post că politica aceasta reflectă mai degrabă manevre birocratice decât o strategie coerentă.
„Există o dezbatere în desfăşurare în interiorul administraţiei Trump privind dislocarea globală a forţelor”, a explicat Fried.
Fried a calificat reducerea trupelor drept „o greşeală”, argumentând că orice diminuare vizibilă a prezenţei americane în Europa „transmite un semnal greşit către Putin”, într-un moment în care Rusia îşi continuă agresiunea împotriva Ucrainei şi NATO. „Sugerează că nu suntem pregătiţi să rezistăm acelei agresiuni”, a spus el.
Totuşi, Fried a remarcat că reducerile anunţate sunt limitate şi în mare parte simbolice. „Cifrele sunt atât de mici încât nu vor schimba echilibrul militar”, a adăugat el, subliniind însă că ”semnalul este negativ.”
Fried a încheiat într-o notă prudent optimistă: „Dacă aceste retrageri se dovedesc a fi doar simbolice, nu o reducere majoră, nu este un lucru bun – dar nici nu e un dezastru.”
