O echipă de oameni de ştiinţă din Australia a surprins primele imagini de înaltă rezoluţie ale virusului febrei galbene, o boală virală potenţial mortală transmisă de ţânţari, care afectează ficatul, transmite miercuri agenţia Xinhua, potrivit stiripesurse.ro.
Cercetătorii de la Universitatea Queensland (UQ) din Australia au anunţat într-un comunicat emis miercuri că au descoperit diferenţe structurale între tulpina vaccinală (YFV-17D) şi tulpinile virulente ale virusului care provoacă boala.
Citeşte şi: Roberta Metsola vine la Chișinău și va susține un discurs în Parlament – Stiripesurse.md
Febra galbenă reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în anumite regiuni din America de Sud şi Africa, iar în absenţa unor tratamente antivirale aprobate vaccinarea rămâne principala modalitate de prevenţie, potrivit studiului publicat în Nature Communications.
În pofida deceniilor de cercetări asupra febrei galbene, aceasta a fost prima dată când a fost înregistrată o structură 3D completă a unei particule mature a virusului, la o rezoluţie aproape atomică, a declarat Summa Bibby, cercetătoare la Facultatea de Chimie şi Bioştiinţe Moleculare a UQ, care se numără printre autorii studiului.
“Utilizând platforma binecunoscută a virusului Binjari, dezvoltată aici, la UQ, am combinat genele structurale ale febrei galbene cu structura virusului inofensiv Binjari şi am produs particule virale care au putut fi examinate în siguranţă cu un microscop crioelectronic”, a spus Bibby.
Studiul a arătat că particulele tulpinii vaccinului prezentau un strat superficial neted şi stabil, în timp ce tulpinile virulente au suprafeţe denivelate şi inegale, a explicat ea, adăugând că diferenţele modifică modul în care sistemul imunitar al organismului recunoaşte virusul.
“Suprafaţa mai denivelată şi neregulată a tulpinilor virulente expune părţi ale virusului care sunt în mod normal ascunse, permiţând anumitor anticorpi să se ataşeze mai uşor”, a spus Bibby, adăugând că particulele netede ale vaccinului menţin acele regiuni acoperite, făcându-le mai greu accesibile pentru anumiţi anticorpi.
Descoperirea oferă noi informaţii cruciale referitoare la biologia febrei galbene, deschide calea către îmbunătăţirea vaccinurilor şi a strategiilor antivirale pentru această boală dar şi pentru alte virusuri din famillia Flavivirus şi, potrivit comunicatului, ar putea chiar să influenţeze realizarea viitoarelor vaccinuri pentru virusuri înrudite, precum dengue, Zika şi West Nile.
