Şefii de stat din Grupul de la Vişegrad (V4, format din Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia), în calitate de beneficiari ai solidarităţii Uniunii Europene şi de reprezentanţi ai societăţilor proeuropene, au ‘dreptul şi datoria’ de a discuta despre ceea ce ei consideră a fi lipsurile integrării europene contemporane, a declarat joi Krzysztof Szczerski, şeful de cabinet al preşedintelui polonez Andrzej Duda, transmite agenţia de presă PAP, potrivit agerpres.
Oficialul polonez a făcut acest comentariu în contextul desfăşurării joi şi vineri, în Slovacia, a unui nou summit al V4.
Citeşte şi: Cutremur puternic în estul îndepărtat al Rusiei
”Unul dintre aceste lipsuri, pe care liderii celor patru ţări l-au evidenţiat, este interferenţa excesivă a instituţiilor europene în politica internă a statelor membre. De asemenea, ei au menţionat situaţia din Ungaria şi cea din Polonia drept exemple ale acestei interferenţe a instituţiilor europene”, a spus Szczerski.
Potrivit oficialului polonez, această interferenţă este de natură exterioară Tratatului UE şi face să existe o situaţie în care instituţiile europene îşi creează singure propriile competenţe.
”Este ceva care face ca Europa să-şi piardă fundamentul, pe care l-a avut la început, acela că orice se întâmplă în Europa se întâmplă cu acordul statelor, în numele naţiunilor europene şi cu respectarea alegerilor şi a opiniilor lor politice”, a accentuat Krzysztof Szczerski.
Unul dintre subiectele de dispută între Varşovia şi Comisia Europeană este controversata reformă a Curţii Supreme poloneze.
La 2 iulie, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Poloniei, argumentând că schimbările iniţiate de Varşovia subminează principiul independenţei sistemului judiciar, inclusiv inamovibilitatea magistraţilor, şi în acest fel Polonia nu îşi respectă obligaţiile care îi revin potrivit art.19 al Tratatului privind UE în legătură cu art.47 al Cartei Drepturilor Fundamentale a UE.
Citeşte şi: Aterizare de urgenţă a capsulei Soyuz, care ducea doi cosmonauţi pe Stația Spațială Internațională
Cum răspunsul primit nu a fost satisfăcător, pe 24 septembrie Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, o acţiune similară fiind iniţiată de executivul comunitar împotriva Poloniei în decembrie 2017 după o reformă a jurisdicţiilor poloneze de drept comun.
Polonia este vizată şi de o altă procedură, cea de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, lansată în decembrie de Comisia Europeană în legătură cu temerile privind statul de drept. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
