Preşedintele Donald Trump a afirmat că planul SUA de a pune capăt războiului dintre Rusia şi Ucraina nu este ”ultima sa ofertă” pentru Kiev, după ce aliaţii ucrainenilor şi-au arătat îngrijorarea privind propunerile, scrie BBC.
Sâmbătă, lideri din Europa, Canada şi Japonia au afirmat că planul are elemente ”esenţiale pentru o pace justă şi durabilă”, dar ar ”necesita muncă suplimentară”, arătând îngrijorarea pentru modificarea graniţelor şi limitele impuse armatei Ucrainei, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Duminică, oficiali de securitate din Marea Britanie, Franţa, Germania, SUA şi Ucraina se vor întâlni la Geneva, în Elveţia.
Preşedintele Volodimir Zelenski a avertizat că Ucraina se află în faţa ”unuia dintre cele mai dificile momente din istoria noastră”, în contextul presiunilor din partea SUA de a accepta planul considerat favorabil Moscovei.
Trump a dat Ucrainei timp până în 27 noiembrie pentru a accepta planul cu 28 de puncte, în timp ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că el ar putea fi ”baza” unei înţelegeri.
Sâmbătă, întrebat dacă varianta actuală a planului este ultima sa ofertă pentru Ucraina, Trump a declarat jurnaliştilor, la Casa Albă: ”Nu, nu este ultima mea ofertă”.
”Într-un fel sau altul trebuie să-i punem capăt (războiului), deci lucrăm la asta”, a adăugat el.
Secretarul de stat american Marco Rubio şi trimisul special Steve Witkoff vor fi printre cei care participă le negocierile pentru pace de la Geneva, de duminică. Consilierul pentru securitate naţională Jonathan Powell va participa din partea Regatului Unit.
Declaraţia comună de sâmbătă de la summitul G20 din Africa de Sud a fost semnată de liderii din Canada, Finlanda, Franţa, Irlanda, Italia, Japonia, Ţările de Jos, Spania, Regatul Unit, Germania şi Norvegia. Doi înalţi oficiali ai UE s-au aflat, de asemenea, printre semnatari.
În declaraţie scrie: ”Considerăm astfel că draftul este o bază care necesită muncă suplimentară. Suntem gata să ne implicăm pentru a ne asigura că o viitoare pace este sustenabilă. Suntem de acord cu principiul că graniţele nu trebuie schimbate cu forţa”.
”Suntem, de asemenea, îngrijoraţi de limitările propuse privind forţele armate ale Ucrainei, care ar lăsa Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, scrie în document.
În acesta se adaugă: ”Implementarea elementelor privind Uniunea Europeană şi NATO ar necesita consimţământul membrilor UE, respectiv ai NATO”.
Premierul britanic Keir Starmer, care se află la summitul G20 de la Johannesburg, a discutat telefonic cu Zelenski sâmbătă, după care a vorbit la telefon cu Trump.
Un purtător de cuvânt al Downing Street a afirmat că, în convorbirea cu Trump, Starmer ”a relatat discuţiile care au avut loc în Coaliţia de Voinţă (aliaţii Ucrainei) înaintea summitului G20 de astăzi”.
Potrivit sursei citate, ”liderii au agreat că echipele lor vor lucra împreună mâine, la Geneva, la propunerea de pace a SUA, cu 28 de puncte. Ei au stabilit să discute din nou mâine (duminică – n.r.)”.
Starmer a afirmat, anterior, că este îngrijorat de limitările propuse pentru armata Ucrainei în planul SUA, declarând: ”Este esenţial ca Ucraina să poată să se apere dacă se ajunge la o încetare a focului”.
Planul de pace al SUA propune ca trupele ucrainene să se retragă din partea regiunii estice Doneţk pe care o controlează în prezent, precum şi din regiunea învecinată Lugansk şi din peninsula Crimeea, din sud, anexată de Rusia în 2014.
Planul include şi îngheţarea graniţelor regiunilor din sudul Ucrainei Herson şi Zaporijia de-a lungul actualei linii a frontului. Ambele regiuni sunt parţial ocupate de Rusia.
Draftul SUA ar limita, de asemenea, armata Ucrainei la 600.000 de oameni, cu avioane de luptă europene staţionate în Polonia vecină.
Kievul ar primi ”garanţii de securitate solide”, afirmă planul, deşi nu dă detalii. Documentul arată că ”este de aşteptat” ca Rusia să nu îşi invadeze vecinii şi ca NATO să nu se mai extindă.
Planul sugerează, de asemenea, că Rusia va fi ”reintegrată în economia mondială”, prin ridicarea sancţiunilor şi invitarea Rusiei să revină în grupul G7 al celor mai puternice ţări din lume, care ar deveni astfel din nou G8.
