În prezent, în Moldova funcționează 8-9 platforme dubioase, care se răspândesc prin intermediul rețelelor sociale și promit profituri ușoare, – informează Logos Press.
Dimitru Budianschi, președintele Consiliului de administrație al Comisiei Naționale a Piețelor Financiare (CNPF), a subliniat că nu este vorba doar despre TUX: aceste platforme apar și dispar în mod constant, iar lupta împotriva lor necesită măsuri cuprinzătoare, inclusiv reglementare, descurajare și educație financiară.
„Nu este vorba doar despre TUX. Există mai multe alte platforme în afară de acesta care se răspândesc prin social media. Primești mesaje tot timpul: „Iată o platformă – dacă vrei să faci niște bani, intră!”. Există aproximativ 8-9 dintre acestea. Le-am menționat în raportul oficial. Putem bloca o platformă astăzi și riscul este redus pentru o vreme, dar a doua zi apare o alta. Ea există deja undeva, dar nu a fost încă popularizată pe teritoriul nostru. Sarcina necesită măsuri cuprinzătoare din partea tuturor organismelor, inclusiv NCFM: descurajare, reglementare și educație financiară. Ne îndreptăm în această direcție, în primul rând prin armonizarea cu legislația UE”, a declarat Budianski în cadrul unei audieri în Parlament.
Viorel Cerneutianu, șeful Inspectoratului General al Poliției, a declarat că numărul cazurilor penale pe platformele online este în creștere, majoritatea schemelor provin din străinătate și este nevoie de o activitate internațională mai cuprinzătoare.
„Numărul de cauze penale înregistrate în acest domeniu a crescut de la 450 în 2023 la 950 în acest an. Majoritatea formelor de organizare a acestor acțiuni vin din afara teritoriului Republicii Moldova. Este nevoie de o muncă mult mai amplă cu statele din care sunt înregistrate astfel de fenomene și scheme infracționale”, a spus Cerneuțianu.
În ceea ce privește TUX, el a spus că dosarul penal a fost inițiat în baza articolelor privind evaziunea fiscală, activitatea comercială ilicită și spălarea banilor. „În acest moment, poliția primește – fie redirecționate, fie direct – anumite sesizări de fraudă, care sunt deja soluționate pe alte căi.
În total, 13 cereri au fost depuse pe întreg teritoriul Republicii Moldova de către persoane care se consideră victime ale acestui proces (TUX – n.r.). Două dintre acestea și-au retras deja cererile. Trebuie înțeles că participarea la aceste acțiuni, indiferent dacă persoanele au fost victime sau au implicat pe altcineva, este adesea calificată drept infracțiune, deoarece, acționând pe principiul piramidei sau desfășurând activități piramidale, acestea încalcă deja legislația”.
Șeful poliției a mai spus că Moldova trebuie să elaboreze un plan de informare a cetățenilor cu privire la care sunt riscurile legate de platformele frauduloase, precum și „un mecanism de raportare mai rapidă și mai eficientă a acestor platforme și, bineînțeles, de blocare a lor”.
Andrian Munteanu, șeful Serviciului de prevenire și combatere a spălării banilor, a subliniat că escrocii folosesc canale alternative de plată și criptomonede, iar în Moldova nu există niciun control asupra acestor operațiuni. El a spus că a existat o creștere a tranzacțiilor suspecte detectate de instituțiile bancare și furnizorii de servicii de plată.
„De exemplu, în 2023, au fost înregistrate 12 alerte către organele de aplicare a legii, în 2024 – 45, și deja în acest an, până în octombrie – 112. Toate acestea sunt legate de suspiciuni de fraudă și escrocherie online. Aceste suspiciuni provin din analizarea tranzacțiilor online. Platformele își fac de obicei publicitate prin intermediul rețelelor sociale. Acestea nu au statutul de persoană juridică – ele oferă doar o platformă în spatele căreia se ascund persoane reale, iar plățile nu merg către persoana juridică sau către operatorul platformei – plățile merg către intermediari, persoane fizice.”
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
De asemenea, el a menționat că, de cele mai multe ori, persoanele implicate în astfel de scheme sunt situate în afara Republicii Moldova. Dorian Istratii, deputat PAS, a remarcat nivelul scăzut de cultură financiară a cetățenilor și a sugerat crearea unui curs educațional:
„Este evident că nu avem o cultură financiară suficient de dezvoltată. Cu siguranță vom face recomandări către Ministerul Educației și Cercetării pentru a crea un curs de educație financiară în școli”.
